Abordarea lui Geert Hofstede

Realizarea unei analize comparative a României și Ungariei prin prisma dimensiunilor culturale ale Abordării lui Geert Hofstede

Geert Hofstede a cercetat caracteristicile culturale a peste 70 de ţări, prin anchetarea a peste 116000 de angajaţi ai filialelor IBM locale şi a conchis că diferenţele culturale majore dintre societăţi pot fi descrise prin prisma a cinci mărimi; cu alte cuvinte, în abordarea lui Hofstede, o cultură are următoarele cinci dimensiuni: distanţa faţă de putere (sau ecartul puterii2); individualismul; masculinitatea; evitarea incertitudinii; orientarea pe termen lung.

- Distanța față de putere (PDI)

Indicele distanţei faţã de putere reprezintã gradul la care membrii mai puţini puternici ai organizaţiilor şi instituţiilor (precum familia) acceptã şi se aşteaptã ca puterea sã fie împãrţitã inegal. Aceasta înseamã inegalitate, dar definitã de jos, ci nu de sus. Sugereaza cã nivelul inegalitãţii unei societãţi este aprobat şi acceptat de cãtre cei care nu sunt conducãtori mai mult decât este acceptat de cãtre lideri.

România are PDI 90 ceea ce indică o distanță mare față de putere, pe când Ungaria are PDI 46, ceea ce indică o distanță mică față de putere.

Astfel, România prezintă un nivel înalt de inegalitate a puterii si abundenței în societate. Există o dependenţă considerabilă a subordonaţilor faţă de şef, aceasta inseamnă că distanţa emoţională dintre subordonaţi şi şeful lor este mare: este puţin probabil ca subordonaţii să-şi aprobe sau să-şi contrazică direct şeful. România se caracterizează prin : pondere mare a agriculturii, mobilitate socială redusă, pondere redusă a clasei medii, bogăţie naţională mai redusă, putere politică concentrată în mâna unei oligarhii sau a militarilor, profesorii atotştiutori, bogăţia concentrată în mâna unei elite. În plan managerial, particularitățile față de această țără sunt: structură organizatorică alungită, cu număr mare de niveluri ierahice, încadrare numeroasă, evantai mare de salarii, muncitori cu calificare redusă, funcţionarii au statut social superior munitorilor.

Ungaria fiind o țară cu distanță mică față de putere, se caracterizează prin: nevoie mare de intervenţie a omului asupra naturii pentru supravieţuire, pondere mare a industriei, mare mobilitate social, pondere mare a clasei medii, mare bogăţie naţională, putere politică bazată pe un sistem reprezentativ, învăţământul se face pe bază de dialog, largă distribuţie a bogăţiei. În plan managerial Ungaria are o structură organizatorică aplatisată, cu număr mic de niveluri ierarhice, încadrare puţin numeroasă, evantai de salarii redus, muncitori cu calificare înaltă, muncitori cu acelaşi statut cu funcționarii.

- Individualismul (IDV)

Individualismul, pe de-o parte, şi colectivismul pe cealaltã parte, aceasta este mãsura conform cãreia indivizii sunt integraţi în grupuri. Astfel, aspectul acestei dimensiuni este unul fundamental, privitor la toate societãţile din lume.

Deoarece IDV pentru România este 30, putem spune ca are la bază ideea de colectivism.

Ungaria are IDV 55, astfel putem afirma ca are la baza ideea de individualism.

Daca comparăm cele 2 țări din acest punct de vedere (IDV), reiese faptul ca România are un nivel scăzut de dezvoltare economic, mobilitate socială redusă, supravieţuirea nu este condiţionată de o intervenţie puternică asupra naturii, agricultură tradiţională, industrie şi urbanism mai puţin dezvoltate, familii numeroase, frecvente mişcări sociale In schimb, Ungaria are un nivel ridicat de dezvoltare economic, o mare mobilitate social, necesitatea intervenţiei omului asupra naturii pentru supravieţuire, industrie şi urbanism dezvoltate, familii cu puţin copii si are tradiţia capitalismului classic.

În domeniul managementului, deoarece România este o țară colectivistă, aceasta prezintă o serie de implicații pentru tara: relaţiile dintre membrii unei organizaţii se bazează mai mult pe o perspectivă morală, salariaţii aşteaptă ca firma să se ocupe de ei, viaţa firmei are la bază loialitatea şi simţul datoriei, promovarea se face din interior după vechime, predomină deciziile de grup. Este mai uşor de realizat la nivel de organizaţie un management funcţional întrucât ataşamentul, loialitatea, implicarea şi responsabilitatea salariaţilor vizavi de organizaţie fac eficace exercitarea funcţiilor managementului – în special, motivarea şi coordonarea şi, într-o măsură apreciabilă organizarea, favorizând o abordare de tip participativ; la nivel social, însă, spiritul antreprenorial şi inovaţional sunt mai puţin intense.

Ungaria fiind o țară individualistă, având în vedere domeniul managementului, relaţiile dintre membrii unei organizaţii se bazează pe interese personale, salariaţii nu aşteaptă ca firma să se ocupe de ei, viaţa firmei are la bază iniţiativele personale, promovarea se face atât din interior, cât şi din exterior si predomină deciziile unipersonale.