Absenteismul în munca

Absenteismul este definit ca un fenomen social cu implicații economice, care se manifestă prin absența frecvență și nemotivata a lucrătorilor de la locul de muncă. Absenteismul este un fenomen întâlnit, în special, în cazul activităților care se desfășoară în condiții dificile, prezintă un risc ridicat de accidente sau de îmbolnăviri profesionale, precum și în situația activităților repetitive, obositoare, monotone, etc. Pe de altă, absenteismul în muncă poate avea căușe de natură subiectivă ( aceste căușe determinând o anumită atitudine față de muncă).

Pornind de la factorii menționați (obiectivi și/sau subiectivi), există atât activități cât și grupuri sociale pentru care "riscul" absenteismului este relative ridicat. Însă, pe acest fond, manifestarea efectivă a fenomenului este datorată, de cele mai multe ori, apariției unor situații accidentale, neprevăzute.

Stresul și nivelul ridicat de încărcare la serviciu sunt principalii responsabili pentru problemele de sănătate ale angajaților, potrivit studiilor de specialitate. Acesta este un motiv de îngrijorare pentru companii, întrucât absenteismul și productivitatea scăzută generează costuri tot mai mari.

FORMELE DE MANIFESTARE A ABSENTEISMULUI

1.ABSENTEISMUL FIZIC

2.ABSENTEISMUL MINTAL (presenteeism-ul)

- În SUA pierderile anuale medii de productivitate,generate de absenteism de 250 miliarde USD,dintre care de 180 miliarde USD reprezintăcosturile anuale generate de absenteismul mintal.

- Costurile absenteismului mintal se situează între18-61% valoarea totală a pierderilor deproductivitate.

- În Irlanda absenteismul fizic generează costurianuale de 1,5 miliarde de euro, în timpabsenteismul mintal produce pierderi anuale de1miliard de euro

ABSENTEISMUL LA LOCUL DE MUNCĂ ÎN EUROPA

Conform unui studiu realizat de Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea condițiilor de Viață și de Muncă, s-au scot la iveală două constatări fundamentale.

Prima se referă la cantitatea limitată de informații despre dimensiunea, cauzele și costurile absenteismului, iar cea de-a doua la schimbarea politicilor privind gestionarea și controlul acestora. În unele țări, există foarte puține date cu privire la absenteism, iar în altele acestea sunt incomplete. În plus, diferitele definiții și mijloace de măsurare fac dificilă o comparație la nivel internațional. Există puține tipare clare ale datelor și nicio tendință generală în ceea ce privește rata absenteismului, deși recesiunea actuală ar putea exercita un efect de scădere.

Diferențele naționale în ceea ce privește rata absenteismului pot reflecta diferențe în structura populației active, spre exemplu, un procent redus de femei în cadrul forței de muncă, cum ar fi în Malta, sau o forță de muncă îmbătrânită, cum este cazul Franței. Tendințele variază și de la o țară la alta. Numărul țărilor care raportează o scădere a absenteismului depășește cu puțin numărul celor care înregistrează creșteri, însă nu există un tipar comun. Se afirmă în mod frecvent că ratele absenteismului pentru femei sunt mai ridicate decât cele valabile în cazul bărbaților, iar datele actuale confirmă, în general, această situație.

În ceea ce privește vârsta, tiparul general este ca lucrătorii mai vârstnici să absenteze într-o proporție mai mare decât lucrătorii mai tineri. Rata absenteismului nu este influențată în mod considerabil de tipul locului de muncă în cauză și nu se observă tipare clare pentru sectoare. Cele mai frecvente cauze ale absenteismului sunt problemele de sănătate, deși în unele țări sunt menționate și probleme mai generale cum ar fi monotonia și stresul asociat locului de muncă. Afecțiunile musculo-scheletice și problemele respiratorii se numără în mod frecvent între primele două cauze, la fel ca și durerile de spate și anumite sindroame precum leziunile cauzate de mișcări repetitive. Cu toate acestea, simpla cunoaștere a cauzelor absenteismului spune puține despre contextul social care determină oamenii să considere aceste probleme un motiv suficient pentru a absenta de la locul de muncă.

Angajamentul unui angajat față de angajator, costurile financiare ale absenteismului, presiunile de a se prezenta la locul de muncă, dispozițiile privind plata indemnizației de boală și programele de promovare a sănătății constituie factori care influențează aceste decizii. Prezenteismul s-a evidențiat drept concept distinct în ultimii 10 ani - un angajat care se prezintă la locul de muncă chiar și atunci când se simte prea bolnav pentru a-și putea desfășura activitatea în mod eficient.

Motivele prezenteismului includ un simț al datoriei față de clienți sau colegi, datele din Germania sugerând că prezenteismul poate fi mai răspândit în rândul firmelor mici. Teama sau presiunea de a se prezenta la locul de muncă nu este considerată o caracteristică puternică, cu excepția unui studiu efectuat în Republica Cehă. Studiile din Regatul Unit sugerează că, față de costurile absenteismului, costurile asociate prezenteismului pot fi mai ridicate. Studiile efectelor prezenteismului par să fie puțin numeroase. Pentru calcularea costului absenteismului în diferite țări se utilizează diverse metode, însă, în mai multe țări nu s-a putut identifica nicio metodă: astfel, orice statistici realizate trebuie analizate cu atenție. Dovezile sugerează că pentru mai multe părți interesate se înregistrează costuri considerabile, iar această situație este recunoscută în anumite țări, cum ar fi Regatul Unit, care a desfășurat o serie de studii privind costurile absenteismului suportate din fonduri publice.