Analiza Riscului de Țară

Prezentarea temei

Această lucrare are ca temă “Analiza riscului de ţară”.

În prima parte a lucrării sunt prezentate noţiunea de risc de ţară, componentele riscului de ţară, indicatorii utilizaţi în analiza riscului de ţară, lucrarea continuând cu prezentarea unora dintre cele mai importante firme şi metode de evaluare a riscului de ţară.

Riscul de ţară este un concept relativ nou în gândirea economică, intrat în atenţia cercetătorilor abia din anii ’70. Termenul nu se bucură nici în prezent de o abordare metodologică unitară, existând încă în jurul său numeroase confuzii conceptuale.

Evaluarea riscului de ţară de către instituţiile financiare internaţionale s-a extins o dată cu creşterea activităţii externe a băncilor comerciale private în ţările în curs de dezvoltare. Estimarea riscului de ţară are ca scop semnalarea dificultăţilor care pot să apară în onorarea de către o anumită ţară a obligaţiilor care decurg din angajamentele sale externe. Până în anii ’70 pierderile datorate factorului risc de ţară au fost neglijabile, dar criza datoriilor din anii ’80 a provocat mari pierderi creditorilor externi. Atunci a devenit evident că ignorarea riscului de ţară este o sursă de incertitudine şi risc care poate conduce la eliminarea de pe piaţă a firmelor. Singura cale de a reduce incertitudinea este cunoaşterea profundă a condiţiilor economice, politice şi sociale externe, adică exact ceea ce se urmăreşte în evaluarea riscului de ţară.

Importanţa şi utilitatea evaluării riscului de ţară sunt puse în evidenţă şi de marele interes de care se bucură acest concept pe plan internaţional, dar în România termenul este puţin cunoscut.

1. Riscul de ţară, un concept complex şi controversat

1.1. Componentele riscului de ţară

Riscul de ţară exprimă probabilitatea pierderilor financiare în afacerile internaţionale, datorate unor evenimente macroeconomice şi/sau politice specifice unei ţări. Conceptul de risc de ţară este strâns legat de alte două noţiuni: riscul suveran şi riscul de transfer. Riscul suveran cuprinde: riscurile aferente datoriei publice externe sau public garantate. El exprimă probabilitatea ca un stat să nu poată sau să nu dorească să-şi onoreze angajamentele externe din cauze aflate sub controlul guvernului respectivului stat. Riscul suveran depinde de performanţele economice şi de schimbările politice dintr-o ţară.

Împrumuturile negarantate public garantate firmelor private implică trei niveluri de risc: micro, mezo, macroeconomic. La nivel macroeconomic se manifestă riscul de transfer care exprimă posibilitatea ca guvernul să nu poată sau să nu dorească să pună la dispoziţia firmelor private valuta solicitată în schimbul monedei naţionale, destinată achitării obligaţiilor externe. Riscul de transfer apare în ţările cu deficit cronic al balanţei de plăţi, în care guvernul controlează schimburile valutare. Alături de riscul de transfer, la nivelul unei ţări există şi factori de risc economici, politici, sociali ce influenţează mediul în care firmele naţionale şi străine funcţionează, grupaţi în categoria de risc de ţară general. Printre cei mai importanţi factori amintim: devalorizări semnificative ale monedei naţionale, recesiuni profunde, schimbări bruşte de politică economică, războaie, revoluţii, discriminări aplicate firmelor străine. Riscul suveran, riscul de transfer, riscul de ţară general sunt grupate în conceptul de risc de ţară. Deci riscul de ţară este un concept complex care acoperă totalitatea riscurilor inerente plasamentelor de capital în străinătate. Riscurile pot fi de natură economică, politică sau socială deci se poate vorbi despre risc economic, social, politic. Termenul de risc politic este utilizat şi cu sensul de risc al investiţiilor directe în străinătate.