Caracterizarea și managementul a două deșeuri, rezultate din procesul de elaborare a pulberii de oțel, în vederea valorificării acestora

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Management
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 9 în total
Cuvinte : 2801
Mărime: 58.24KB (arhivat)
Puncte necesare: 6

Extras din referat

1. Introducere

Dezvoltarea urbanistică şi industrială tot mai rapidă şi odată cu acestea creşterea populaţiei, ridicarea nivelului de civilizaţie şi asigurarea nevoilor de consum, din ce în ce mai mari, conduc la apariţia mai multor forme de poluare.

Prin deşeu se înţelege orice material rezultat dintr-un proces tehnologic de realizare a unui anumit produs, care este neutilizabil pentru realizarea produsului respectiv [1-3].

Tehnologia avansată consumă uriaşe cantităţi de materiale generând cantităţi din ce în ce mai mari de deşeuri solide, lichide sau gazoase, ce provin, mai ales, din industrie: industria de celuloză şi hârtie, industria produselor din lemn, industria textilă, industria petrochimică, industria chimică, industria materialelor de construcţii, industria constructoare de maşini etc.

2. Deşeuri industriale anorganice

2.1. Sursele de producere a deşeurilor industriale

Deşeurile feroase, în majoritate, provin din industria siderurgică, de la elaborarea fontei şi oţelului, din ramuri industriale în care produsele siderurgice sunt prelucrate (industria constructoare de maşini) sau utilizate ca atare (în construcţii, căi ferate etc.) şi din recuperarea părţii feroase de la mijloacele fixe casate.

Deşeurile feroase din industria siderurgică pot fi sub formă de pulbere, provenită de la instalaţiile de tratare a gazelor evacuate din procesele tehnologice siderurgice, şi de bucăţi, rezultate din procesele de elaborare a fontei şi oţelului [1, 2, 5].

Deşeurile neferoase au ca surse de proveninţă deşeurile rezultate din: mijloacele fixe şi materiale casate, piese sau subansamble de la mijloacele fixe casate sau scoase din uz, materiale colectate direct de la populaţie, aşchii metalice neferoase [1, 2] etc.

2.2. Clasificarea deşeurilor industriale

Din activităţile industriale rezultă o gamă largă de deşeuri, care se încadrează atât în categoria deşeurilor valorificabile (deşeuri de metale feroase şi neferoase, baterii uzate, sticlă, hârtie etc.), cât şi în categoria deşeurilor depozitabile (nisipuri de turnătorie, şlamuri minerale sau organice, nămoluri de galvanizare, gudroane, resturi de vopsele şi uleiuri). În funcţie de natura deşeurilor depozitele [5 - 7] pot fi:

- depozite de deşeuri periculoase (ex. deşeuri din industria extractivă a petrolului, deşeuri din spitale, deşeuri radioactive, deşeuri din industria chimică: solvenţi, substanţe organice etc.);

- depozite de deşeuri nepericuloase (ex. deşeuri municipale etc.);

Deşeurile periculoase stabile, nereactive, granulare, cum sunt cele solidificate, vitrificate (ex. zgurile din industria metalurgică etc.) sunt încadrate în categoria deşeurilor nepericuloase.

- depozite de deşeuri inerte (ex. beton, cărămizi, ţigle, sticlă, materiale ceramice etc.). Pentru a se asigura o dezvoltare durabilă a mediului, trebuie să se stabilească un echilibru între volumul de deşeu şi mediul ambiant prin producerea de deşeuri în cantitate cât mai mică, prin recuperarea şi valorificarea deşeurilor şi prin tratarea corespunzătoare a deşeurilor care nu mai pot fi valorificate.

2.3. Valorificarea deşeurilor industriale

Pentru industrie, problema gestionării deşeurilor prin valorificare (recuperare şi reciclare) reprezintă o prioritate ecologică şi economică [1, 2, 4, 8, 9].

Recuperarea include activităţile de colectare, transport, stocare, selecţionare şi prelucrare a anumitor deşeuri; aceste deşeuri pot fi reintroduse într-un flux tehnologic prin reciclare internă şi/sau externă.

Reciclarea internă (directă) constă în reintroducerea deşeurilor industriale recuperate în acelaşi flux tehnologic care le-a produs, iar reciclarea externă (reutilizare) reprezintă activitatea industrială de reintroducere a deşeului recuperat într-un flux tehnologic total diferit de cel în care s-a produs.

Deşeurile conţin substanţe generate de activitatea industrială în care se produc, iar eliminare acestor deşeuri din ciclul productiv se realizează printr-o valorificare adecvată: prin recuperare şi/sau depozitare în vederea reciclării şi prin stabilizare/solidificare în vederea stocării în depozitele de deşeuri.

Bibliografie

1. Căpăţînă C., Racoveanu C., Deşeuri, MATRIX ROM, Bucureşti, 2003

2. Banu A., Radovici O.M., Elemente de ingineria şi protecţia mediului, Editura Tehnică, Bucureşti, 2007

3. Bădănoiu A., Puri A., Voiniţchi D., Georgescu M., Voicu G., Stoleriu Ş., Lianţi ecologici complecşi, Editura Politehnica Press, Bucureşti, 2008

4. Bumbu I., Reciclarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor solide: Elemente de proiectare a sistemelor de evacuare, valorificare şi neutralizare a deşeurilor solide, Universitatea Tehnică a Moldovei, Facultatea Urbanism şi Arhitectură, Catedra Ecotehnie, Management Ecologic şi Ingineria Apelor, UNESCO, 2007

5. ***Ghid privind stocarea temporară a deşeurilor nepericuloase din construcţii şi demolări, www. apmtm. ro/.. ./Ghiduri%20privind%20stocarea%20temporara%20a%20deseurilor/l 1

6. ***ORDIN nr. 867 din 30 septembrie 2002 privind definirea criteriilor care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a se regăsi pe lista specifică unui depozit şi pe lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri

7. *** Gestionarea deşeurilor, ro.wikipedia.org/wiki/Gestionarea_deşeurilor

8. Bâsceanu E.C., Deşeurile din construcţie şi demolare - obiectiv al Planurilor Regionale de Gestionare a Deşeurilor, Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor şi tehnologiilor de mediu, pag. 1, 2007

9. Tehnologii de neutralizare a deşeurilor periculoase prin valorificarea lor în materiale vitroase şi vitroceramice, 2009, www.gestiuneadeseurilor.ro/Data/pdf/cap_23.pdf

10. *** Procedee de valorificare a deşeurilor, www. ges ti uneadeseurilor. ro/Data/pdf/cap_23.pdf

11. Caijun Shi, Fernândez-Jimeenez A., Stabilization/solidification of hazardous and radioactive wastes with alkali-activated cements, Journal of Hazardous Materials B137, pag. 1656, 2006

12. Batchelor B., Overview of waste stabilization with cement, Waste Management, nr. 7 (26), pag. 689, 2006

13. Rachana M., Rubina C., Leaching behavior and immobilization of heavy metals in solidified/stabilized products, Journal of Hazardous Materials, nr. 1, (137), pag. 207, 2006

Preview document

Caracterizarea și managementul a două deșeuri, rezultate din procesul de elaborare a pulberii de oțel, în vederea valorificării acestora - Pagina 1
Caracterizarea și managementul a două deșeuri, rezultate din procesul de elaborare a pulberii de oțel, în vederea valorificării acestora - Pagina 2
Caracterizarea și managementul a două deșeuri, rezultate din procesul de elaborare a pulberii de oțel, în vederea valorificării acestora - Pagina 3
Caracterizarea și managementul a două deșeuri, rezultate din procesul de elaborare a pulberii de oțel, în vederea valorificării acestora - Pagina 4
Caracterizarea și managementul a două deșeuri, rezultate din procesul de elaborare a pulberii de oțel, în vederea valorificării acestora - Pagina 5
Caracterizarea și managementul a două deșeuri, rezultate din procesul de elaborare a pulberii de oțel, în vederea valorificării acestora - Pagina 6
Caracterizarea și managementul a două deșeuri, rezultate din procesul de elaborare a pulberii de oțel, în vederea valorificării acestora - Pagina 7
Caracterizarea și managementul a două deșeuri, rezultate din procesul de elaborare a pulberii de oțel, în vederea valorificării acestora - Pagina 8
Caracterizarea și managementul a două deșeuri, rezultate din procesul de elaborare a pulberii de oțel, în vederea valorificării acestora - Pagina 9

Conținut arhivă zip

  • Caracterizarea si Managementul a Doua Deseuri, Rezultate din Procesul de Elaborare a Pulberii de Otel, in Vederea Valorificarii Acestora.docx

Alții au mai descărcat și

Studii Privind Managementul Gestionării Deșeurilor

Capitolul I. Introducere 1.1 Scopul lucrării de disertație Pentru dezvoltarea durabilă, pe termen lung, a oricărei comunităţi, este esenţial să...

Aspecte practice privind auditul calității

3.4. Metodologia auditului sistemelor calitatii Standardul international ISO 10011 stabileste principiile, criteriile, practicile de baza si...

Mediul și firma

Mediul extern al firmei poate fi impartit in doua mari segmente: - mediul general sau mega-mediul - mediul specific(mediul sarcina);...

Sicomed - History and Development

WHO and HOW MADE IT POSSIBLE? In order to get where Sicomed has got one has to be very talented, very intelligent an also very patient. The...

Ai nevoie de altceva?