Comerțul Electronic Prezent și Perspectiv

INTRODUCERE

Expansiunea din ultimii ani a sectorului construcţiilor a dus la dezvoltarea la fel de spectaculoasă a afacerilor cu materiale de construcţii. România are un potenţial de dezvoltare mult mai mare decât pieţele din jur, datorită faptului că, în ultimii ani, s-au făcut mult mai puţine investiţii în proiectele de infrastructură decât în celelalte ţări, investiţii care însă vor urma din perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, deci piaţa româneasca de construcţii şi implicit, cea a materialelor de construcţii se află la începutul unei curbe ascendente, încă departe de a atinge punctul maxim.

Pentru a majora succesul pe piaţă, companiile folosesc diferite strategii de vânzare şi uneori chiar strategii informatice: cu ajutorul sistemelor informatice companiile încerc să câştige avantaje strategice faţă de concurenţă. Un astfel de sistem informatic este comerţul electronic (e-commerce), care are la bază creşterea necesităţii consumatorilor.

În România comerţul electronic este abia la început, dar a apărut în mai multe domenii – pentru că consumatorul înseamnă bani, şi fiecare companie încearcă să câştige consumatorii cu puterea lor de cumpărare. Ca orice industrie, gradul de maturitate al comerţului electronic este dat de maturitatea afacerilor ce îl compun.

Magazinele online se nasc, se dezvoltă, dau faliment, sunt abandonate de către antreprenori neinspiraţi sau, mai nou, sunt vândute. Câteodată la vedere, alteori nu. Fapt este că valoarea totală a comerţului electronic creşte în fiecare zi şi este prezent chiar şi în industria construcţiilor, mai ales în comerţul cu materiale de construcţii.

Pe piaţa aglomerată a materialelor de construcţii o posibilitate interesantă este comerţul electronic – cumpărăturile online, posibilitate care poate crea un avantaj pentru comercianţi mai mici, mijlocii care nu pot concura multinaţionalele cu volumul de vânzare sau cu preţul.

Cu ajutorul sistemului e-commerce companiile pot să cucerească pieţe noi, consumatori care preferă cumpărăturile online. Internetul este magazinul persoanelor fizice, iar pe piaţa materialelor de construcţii pentru comercianţii mai mici, persoanele fizice înseamnă un adaos comercial mai mare (faţă de companiile de construcţii) şi plată la loc, în numerar.

În lucrare prezint un studiu de caz referitor la o întreprindere cu activitatea de comerţ cu materiale de construcţii, prezent şi lider în judeţul Harghita, care încearcă introducerea comerţului electronic. Studiez proiectul de comerţ electronic a firmei Kira, numit I-Shop, şi descriu startul acestui program pe Internet.

M-am orpit asupra comertului electronic pentru ca este un subiect actual, o modalitate de achizitionare a produselor ce ne preocupa pe toti. Modernitatea is pune accentul pe modul nostru de viata, evaluam si trebiue sa tinem pasul cu totceea ce este inovator.

Omul modern traieste intr-un timp al vitezei, suntem atat de ocupati incat fiecare minut al orei este important. Cred ca tocmai din acest motiv a aparut si comertul electronic: pentru eficienta, pentru economisirea timpului, pentru simplificarea lucrurilor. Doar stand in fotoliu putem avea acasa in cateva ore, zile lucrurile dorite, fara a pierde timp necesar deplasarii ;a un magazin, combustibil, sau cheltuieli de transport al produsului castigand confort, siguranta, chiar bani.

În prima parte a lucrării analizez bazele teoretice a comerţului tradiţional şi comerţului electronic, diferenţa între cele două moduri de vânzare mai ales a materialelor de construcţii, descriu avantajele şi dezavantejele ambelor modalităţi de comerţ.

Tocmai aceasta asezare antitetica a comertului traditional cu cel electronic ne face sa intelegem de ce tot mai multa lume este adepta comertului electronic. Voi pune in evidenta partile pozitive cat si cele negative a acestui tip de comert.

În partea de practică a lucrării, după prezentarea detaliată a firmei (informaţii generale, activitate de bază, poziţia firmei pe piaţa locală), încep descrierea proiectului I-Shop (proiectul legat de magazinul virtual a întreprinderii), sistemul şi bazele programului I-Shop, site-ul web a companiei, efectuarea cumpărăturilor online, plata produselor cumpărate, sistemul de negociere online.

În final lucrarea conţine propuneri şi sugestii pentru compania descrisă referitor la comerţul electronic.

Subiectele de actualitate capteaza atentia, iar acest subiect m-a captat pe mine, sunt intresat cum pot face ca fiecare zi sa fie mai usoara si dedicata lucrurilor cu adearat importante. Cred ca acest comert electronic va fi practicat de noi toti in cativa ani, va fi ceva obisnuit, o modalitate normala de achizitionare de produse sau servicii.

Asa cum trocul este de domeniul trecutului, comertul traditional este atual iar comertul electronic este cel nou, vom mai face alti pasi in evolutia noastra vom urca pe scara timpului si comertul electronic o sa fie actual poate chiar de domeniul trecutului.

CAPITOLUL I.

Comerţul electronic, consideratii teoretice

De-a lungul timpului, comerţul a cunoscut profunde mutaţii dobândind noi caracteristici şi valenţe, ca urmare a evoluţiei formelor de comerţ şi tehnologiilor. Cele mai importante etape parcurse în comerţ, consecinţe ale progresului tehnico-ştiinţific sunt reflectate prin succesiunea celor şase mari revoluţii parcurse în acest sector de activitate: apariţia marilor magazine, dezvoltarea sucursalismului, apariţia magazinelor populare, introducerea autoservirii, apariţia centrelor comerciale şi extinderea comerţului electronic. Fiecare dintre etapele menţionate a avut la bază unul sau mai multe atribute ale tehnologiei comerciale, cea mai sensibilă sub aspectul conţinutului, particularităţilor şi provocărilor fiind revoluţia comerţului electronic a cărui analiză în contextul tehnologiilor comerciale va fi realizată în continuare.

În viaţa, de zi cu zi, fiecare dintre noi intră în “magazine offline” pentru a cumpăra diverse produse. Într-un magazin obişnuit suntem în contact direct cu vânzătorul, vedem produsele, le putem atinge, răsuci, citi instrucţiunile, testa, mirosi, asculta, gusta etc. Ne bazăm pe simţurile noastre pentru a lua decizia dacă dorim să cumpărăm acel produs sau nu.

Spre deosebire de comerţul clasic, cel electronic are la baza doar informaţia ce poate fi transmisă nealterată prin intermediul unui computer.

I.1 Ce este comerţul electronic?

Înainte de a defini comerţul electronic, trebuie să descriem ce este Internetul, în cadrul căreia se dezvoltă această modalitate de comerţ.

Conform definiţiei Merriam-Webster, Internetul este ”o reţea de comunicaţie electronică în care sunt conectate reţele de calculatoare şi utilităţi de calcul din întreaga lume.”

În corelaţie şi cu alte definiţii, putem afirma că, Internetul este o reţea mondială a calculatoarelor care foloseşte protocolul TCP/IP şi în cadrul acestei reţele este realizată schimbarea diferitelor informaţii electronice.

Odată cu răspândirea web-ului şi atingerea unei mase critice de utilizatori, firmele cu activitate de comerţ, analiştii, specialiştii în marketing s-au gândit că merită investit efort în punerea la punct a unor tehnologii care să transforme surferii web în potenţiali clienţi. Iniţial, site-urile web ale acestor firme conţineau doar informaţii de contact, oferte promoţionale sau chiar cataloage de produse sub forma unor pagini HTML statice. Lansarea unei comenzi de cumpărare a unor produse se putea face eventual via fax, telefon sau email. Totul era în ordine, doar că pentru a putea intra în posesia produselor, clientul trebuia să plătească contravaloarea produselor comandate iar banii să parcurgă drumul de la client la comerciant (vânzător). Plata se făcea de regulă prin mecanismele clasice, către un cont deschis de comerciant la o bancă.