Comportamentul în Afaceri

Comportamentul în afaceri în Romania

Nu mai suntem de mult în faza de pionierat a afacerilor, în care era suficient sǎ ai fler, intuiţie şi noroc pentru a ajunge un businessman de succes. Mai mult decât orice, acum conteazǎ relaţiile interumane, felul în care ştii cum sǎ te comporţi în societate şi mai ales sǎ porţi o discuţie.

Omul modern nu trebuie să aleagă între a se purta manierat şi a se purta oricum, ci este dator să înveţe să facă un standard de comportament cotidian din principiile eleganţei în purtări, căci acestea sunt un adevarat catalizator în relaţiile de afaceri, ele îl ajută să adune în jurul sau alţi oameni de succes.

Într-un mediu de afaceri în continuă dezvoltare vor exista mereu lucruri de învăţat. Succesul nu depinde numai de abilitatea de a distinge ocaziile şi oportunităţile, ci şi de a lăsa o carte de vizita care echivalează cu buna impresie şi consolidează relaţii de afaceri pe termen lung.

Un studiu realizat în această vară de publicaţia Reader's Digest semnala o situaţie care nu face onoare României şi capitalei, în special. Potrivit reporterilor acestei publicaţii, al cărei tiraj face înconjurul lumii în sute de mii de exemplare, bucureştenii sunt cei mai nepoliticoşi europeni. Studiul, realizat în 35 de mari oraşe din lume, a plasat capitala României pe penultimul loc pe plan mondial, înainte de Mumbai (India), şi pe ultimul loc în Europa.

Trecând peste aprecierile mai mult sau mai puţin fondate ale studiului, rămâne certitudinea că regulile comportamentului politicos şi adecvat sunt esenţiale pentru existenţa în societate. Iar în lumea afacerilor regulile sunt cu atât mai pretenţioase.

Eticheta în business este o deprindere ce se formează în timp. Contrar a ceea ce s-ar crede, ea lipseşte uneori chiar şi la cele mai înalte nivele şi în ţări cu o tradiţie corporatistă solidă.

Paul Nuber, director general la Nestle România, îşi aminteşte de o situaţie jenantă petrecută chiar în inima capitalismului - Statele Unite. "Este o scena de care nu-mi face plăcere să-mi amintesc", spune el. "Eram într-o delegaţie şi luam prânzul cu un coleg. Am fost consternat să văd că îşi îndesa mâncarea cu mâna în furculiţă şi vorbea cu gura plină. Asta s-a întâmplat cu aproape 15 ani în urmă. Între timp a ajuns să lucreze în Europa. Sper că a învăţat între timp manierele la masă. Chiar şi aşa, eu nu aş mai lua niciodată masa cu el".

În România, oamenii de afaceri recunosc că există încă lacune de comportament, dar spun că semnalele sunt bune. "În ultimii ani am constatat o evoluţie pozitivă a comportamentului în afaceri din România", spune Obie Moore, partener la firma de avocatura Salans. "Este un lucru firesc, pe fondul globalizării. Oamenii încep să înţeleagă că nu pot avea o afacere pe termen lung dacă nu îşi respectă partenerii".

Paul Nuber consideră că este de datoria lui să atragă atenţia asupra regulilor de politeţe ori de câte ori este cazul. "Odată, într-un magazin, am atras atenţia vânzătoarei că nu este politicos să mă lase să aştept în timp ce ea îşi numără banii. De atunci, ori de câte ori m-a servit, a făcut-o într-un mod foarte politicos".

Gerd Tritschler, director de vânzări şi marketing la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, adaugă: "Sunt aici de un an şi jumătate şi am văzut multe schimbări pozitive. Noi avem succes aici tocmai datorită angajaţilor. Cam 99% dintre ei sunt români, la care se adaugă şase expaţi - trei bucătari şefi şi trei directori".

Bogdan Baltazar, senior partner şi president la Baltazar CHECK, pune mare accent pe valorile morale. "O afacere trebuie să fie construită şi consolidată în timp. Este foarte important să ai demnitate, atât ca fiinţă umană cât şi ca om de afaceri. Civismul trebuie reconsiderat şi reconstruit în România". În opinia sa, lipsa de educaţie are reminiscenţe în cei aproape 50 de ani de comunism. "Comunismul a creat mulţi monştrii", spune el. "Sărăcia, lipsa informării şi a libertăţii au omorât cultura şi au încurajat corupţia. Faptul că românii au trăit atâta vreme într-o minciună totală, i-a făcut să devină duplicitari. Nu există educaţie, nu există respect pentru spaţiul public".

Principii şi reguli comportamentale pentru reuşita în afaceri

Legi privind comportamentul în afaceri

Comportamentul întreprinzătorului în afaceri este reglementat legislativ , astfel există legea nr-ul 11/1994 privind protecţia consumatorului care prevede o serie de obligaţii care revin întreprinzătorului în ceea ce priveşte protecţia vieţii, sănătăţii, şi securităţii consumatorului, ca de exemplu : să comercializeze numai produse şi servicii testate şi certificate conform normelor legale şi care respectă condiţiile calităţii prevăzute în contracte , să oprească livrările, respective să retragă de pe piaţă şi chiar de la benefiaciari produsele la care organismele abilitate de lege sau specialiştii proprii au constatat neîndeplinirea caracteristicilor calitative prescrise, să anunţe imediat existenţa pe piaţă a oricărui produs de care are cunoştinţă că a afectat sau poate afecta viaţa, sănătatea sau securitatea oamenilor şi de asemenea să asigure condiţii igienico-sanitare în producţie, pe timpul transportului, manipulării şi desfacerii conform normelor sanitare în vigoare.

O altă lege este legea nr-ul 31/1990 - legea societăţilor comerciale care prezintă la capitolul infracţiuni situaţiile în care fondatorul, administratorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societăţii nu respectă etica afacerilor ca de exemplu: prezintă cu rea-credinţă în prospectele, rapoartele şi comunicările adresate publicului, date neadevarate asupra condiţiilor economice ale acesteia.

Din categoria legilor care reglementează comportamenul întreprinzătorului în afaceri face parte şi legea nr-ul 21/1996 - legea concurenţei care prevede sancţionarea practicilor anticoncurenţiale.

Studierea comportamentului întreprinzătorului a constituit şi constituie o preocupare permanentă a specialiştilor din diferite domenii ale economiei, prin teoriile elaborate cautându-se explicarea modului în care întreprinzătorul acţionează într-un mediu exterior aflat în continuă modificare, caracterizat prn sporirea gradului de risc şi incertitudine, creşterea ponderii structurilor de piaţă neconcurenţiale,schimbarea naturii concurenţei şi accentuarea acesteia, în special pe plan internaţional, variaţia intensităţii intervenţiei statului pe baza politicilor sale economice.

În definirea comportamentului întreprinzătorului, o importanţă deosebită o prezintă evidenţierea conţinutului noţiunii de raţionalitate economică, căreia, în literatura de specialitate, îi sunt conferite următoarele concepţiuni: alegerea celei mai bune modalităţi de utilizare a resurselor în vederea maximizării obiectivului propus pe de-o parte şi pe de altă parte asigurarea funcţionării coerente a ansamblului structurilor economice ale întreprinderii şi/sau la nivel naţional.