Comunicarea în cadrul organizației

,,Cat de bine comunicam se determina nu prin cat de bine vorbim, ci prin cat de bine suntem intelesi.’’

Andrew S. Grove

,,Fiecare organizatie este o sansa de a imputernici pe cineva. Invata cand sa fi taios, cand sa fi agreabil si cand sa mentii o pozitie echivoca.’’

Bruce Hyland

,,Buna comunicare este la fel de stimulanta ca o cafea neagra si tot atat ti-e de greu sa dormi dupa ea.’’

Anne Morrow Lindbergh

Comunicarea in organizatii

La nivel global, general uman, comunicarea capata pentru omul modern noi semnificatii. Cercetarile teoretice, dar si practica de zi cu zi reconsidera rolul unei comunicari eficiente, in toate planurile si in fiecare minut, vazuta drept factor-cheie in asigurarea unei vieti fericite si pline de succes.

Specialistul in resurse umane devine astfel un important factor-resursa pentru modul in care aceasta comunicare se poate desfasura la nivelul firmei. El trebuie sa cunoasca in profunzime toate laturile acestui fenomen extrem de divers, sa conceapa strategii, sa foloseasca metode si sa ofere solutii.

Definitia comunicarii

Termenul de comunicare apare in secolul al XIV-lea si provine din latinescul ,,communis’’- care inseamna ,,a pune in comun’’, ,,a fi in relatie cu’’. Din secolul al XVI-lea, termenului de comunicare i se adauga si sensul de ,,a transmite’’.

Comunicarea este procesul de transmitere de informatii, idei, opinii, pareri, fie de la un individ la altul, fie de la un grup la altul. Nici un fel de activitate - cotidiana si/sau complexa- nu poate fi conceputa in afara procesului de comunicare.

Un ,,Dictionar de sociologie’’, defineste procesul de comunicare, ca fiind : ,, forma de emitere a unui mesaj si de transmitere a acestuia intr-o maniera codificata cu ajutorul unui canal catre un destinatar, in vederea receptarii.’’

Elementele comunicarii

I. Cel putin doi parteneri, intre care se stabileste o relatie.

♦ Emitatorul- care poate fi un individ, un grup, o institutie. Acesta :

- poseda informatie bine structurata ;

- are o stare de spirit deosebita (motivatie) ;

- are un scop bine precizat ;

- declanseaza actul comunicarii, initiind si formuland mesajul ;

- are grade diferite de credibilitate sau de prestigiu.

♦ Receptorul- si acesta poate fi un individ, un grup, o institutie caruia/careia ii este adresat mesajul sau care intra in posesia mesajului in mod intamplator/constient. El receptioneaza mesajul, il decodifica, il prelucreaza, interpreteaza si da un raspuns (feed-back). Se pare, ca o buna comunicare este cea concentrata, in special, pe cel care primeste mesajul, pe posibilitatile de perceptie si decodare ale acestuia.

II. Mesajul- reprezinta cea mai complexa componenta a procesului de comunicare, care se transmite apeland la limbajul verbal, nonverbal, paraverbal. Este determinat de starea de spirit a emitatorului si de deprinderile de comunicare ale emitatorului si receptorului. Trebuie sa fie : clar, coerent si concis.

III. Canalul de comunicare- reprezinta mijlocul prin care trece mesajul. Sunt canale formale/prestabilite si canale nonformale. Orice canal are ca suport tehnic mijloacele de comunicare : radio, fax, calculator, TV, video, telefon etc.

IV. Factori perturbatori- acestia apar, de regula, la emitator. Sunt bariere de comunicare de diverse naturi.

V. Contextul comunicarii- mediul in care se comunica.

VI. Feed-back-ul- componenta foarte importanta pentru a determina masura in care mesajul a fost inteles, crezut si acceptat. Lipsa feed-back-ului poate atrage dupa sine o serie intreaga de distorsiuni, neintelegeri care sa contribuie la perpetuarea unei comunicari inexacte. Desi, uneori, feed-back-ul are loc automat, alteori, el necesita timp si efort, incomparabil mai mici decat in cazul in care va fi necesara remedierea ulterioara a altor procese afectate.

Tipuri de comunicare

Un cercetator de prestigiu, Bernard Voyenne mentioneaza sapte forme de comunicare :

1. comunicarea directa- comunicarea verbala.

In comunicarea directa, procesul de transmitere al informatiei se prezinta astfel :

,,O persoana (emitator) intra in contact direct cu o alta persoana (receptor) sau eventual, cu un numar dintre acestia din urma printr-un sistem de transmitere fizic al unuia simbolic (limbajul) cu conditia ca aceasta cheie sa fie cunoscuta de ambele parti care comunica.’’ Este o comunicare interpersonala, orala si reprezinta forma principala de comunicare intre oameni.

2. comunicarea indirecta- comunicarea scrisa.

Scrierea, marcheaza un nou tip de comunicare, eliminand apropierea dintre parteneri, oferind posibilitatea transmiterii unor informatii autentice, obiective in spatiu si timp.

,,Scrierea este o grafie care, in scopul comunicarii unei idei, a trecut de la reprezentarea obiectului si a ideii, la reprezentarea formelor sonore, devenind directa si lineara, ca limbajul insusi.’’

3. comunicarea nonverbala

,,Comunicarea nonverbala poate sprijini, contrazice sau substitui comunicarea verbala, avand in acelasi timp si rol de regulator si de control al acesteia.’’

Caile de comunicare nonverbala sunt reactiile pe care nu ne dam seama ca le avem, dar care sunt evidentiate pentru cei din jurul nostru. De aceea, se impune o cunoastere profunda a formelor de comunicare nonverbala si a modului de interpretare al acestora.