Cuprins
- I Comunicarea ca proces general 1
- Scurt istoric al dezvoltării comunicării umane
- Definiţia şi caracteristicile comunicării
- II Comunicarea managerială 3
- 1. Necesitatea de a comunica 4
- 2. Emisia şi recepţia mesajelor 4
- 3. Vorbirea şi ascultarea 5
- 4. Relaţia emiţător-receptor în comunicarea managerială 6
- 5. Funcţiile comunicării manageriale 8
- 6. Etica în comunicarea managerială 9
- 7. Tipologia comunicării 10
- III Comunicarea directă 13
- 1. Comunicarea verbală 13
- A) Principii pentru creşterea eficienţei comunicării verbale
- B) Formele comunicării verbale
- C) Comunicarea verbală manager-angajat
- 2. Comunicarea non-verbală 16
- IV Comunicarea indirectă 18
- 1. Comunicarea prin telefon 18
- 2. Comunicarea scrisă 18
- Concluzii 20
- BIBLIOGRAFIE 21
Extras din referat
. COMUNICAREA CA PROCES GENERAL
Scurt istoric al dezvoltării comunicării umane
La început, oamenii vorbeau prin intermediul semnelor şi semnalelor iar mai apoi au dezvoltat un limbaj de bază folosit în vorbire. În mod natural a urmat scrierea. În prezent, oamenii folosesc comunicarea tipărită şi în masă. Toate acestea sunt parte a „societăţii informaţiei” moderne.
În paralel cu dezvoltarea mijloacelor de comunicare a evoluat şi tehnologia. La început, contactul personal dintre oameni era de ajuns pentru a facilita comunicarea. În zilele noastre, comunicarea se realizează printr-o mulţime de mijloace complexe: calculator, internet, televizor, sateliţi, poşta electronică, telefon, etc.
Definiţia şi caracteristicile comunicării
Comunicarea poate fi definită ca:
- „procesul prin care o persoană (sau un grup) transmite un conţinut conceptual (o atitudine, o stare emoţională, o dorinţă etc.) unei alte persoane sau unui alt grup
- arta transmiterii informaţiilor, ideilor şi atitudinilor de la o persoană la alta
- trecerea unei informaţii de la un emiţător la un receptor
- comunicarea reprezintă o caracteristică fundamentală a fiinţei umane şi exprimă universalul, spre deosebire de comunicaţie, care se referă la instrumentele, la tehnicile şi tehnologiile ce înlesnesc şi amplifică procesul de comunicare înrâtre indivizi şi între colectivităţi, conferindu-le, în anumite cazuri, un caracter de masă
- a face cunoscut, a da de ştire, a informa, a înştiinţa, a spune
- ansamblul proceselor fizice şi psihologice prin care se efectuează operaţia în relaţie cu una sau mai multe persoane în vederea obţinerii unor anumite obiective.”
Procesul de comunicare cuprinde următoarele elemente:
- emiţătorul
- mesajul
- mijlocul de comunicare
- limbajul comunicării
- receptorul
- contextul
EMIŢĂTORUL este iniţiatorul comunicării, cel care elaborează mesajul. El alege mijlocul de comunicare şi limbajul astfel încât receptorul să-i înţeleagă mesajul formulat. Emiţătorul are dreptul de a alege receptorul cu care doreşte să comunice.
MESAJUL este forma fizică în care emiţătorul codifică informaţia. Acesta poate fi un ordin, o idee, un gând. Mesajul are ca obiect informarea, convingerea, impresionarea, obţinerea unei acţiuni. Mesajul este supus unui proces de codificare şi decodificare dintre cele două persoane: emiţătorul codifică mesajul trimis iar receptorul decodifică mesajul primit.
MIJLOCUL DE COMUNICARE sau canalul de comunicare est
Preview document
Conținut arhivă zip
- Comunicarea Manageriala.doc