Dezvoltare durabilă Tulcea

I. EVALUAREA CAPITALULUI NATURAL

1) Localizare geografică şi relief

In geografía europeană, Tulcea reprezintă zona unde Dunărea, după ce a străbătut 2.860 km, ajunge să-şi trimită apele în marele rezervor al Mării Negre, prin cele trei braţe: Chilia, Sulina şi Sfântu Gheorghe.

Port la Dunare, poartă pentru Delta şi către lumea întreagă, municipiul Tulcea este reşedinţa judeţului cu acelaşi nume. Conform izvoarelor arheologice, epigrafice, numismatice şi cartografice, teritoriul oraşului a fost habitatul unor comunităţi stabile care au evoluat din preistorie şi până astăzi. Vechea denumire de Aegyssus vine de la “Caspyus Aegyssus”, cel care ar fi întemeiat-o şi ar fi numit-o după numele său: “Cetate veche este de la Dunăre sau Istru,/ Cu ziduri tari: întransa nu-i lesne de pătruns/ Aegyssus a clădit-o şi-i zice tot Aegyssus” – confirmă Publius Ovidius Naso.

Tulcea a făcut parte din Ţara Românească în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân iar apoi, timp de aproape cinci secole s-a aflat sub ocupaţia Imperiului Otoman, între anii 1420 şi 1877. După unii cercetători, numele de Tulcea vine de la caracteristica economică de altădată a localităţii şi anume fabricarea cărămizilor (tucla=cărămidă). După cel de-al doilea război mondial, oraşul se extinde şi se modernizează.

Municipiul Tulcea, având o suprafaţă de 19 km2, este situat la o distanţă de 125 km de Constanţa, 267 km de Bucureşti (pe şosea) şi 71,3 km de Marea Neagră (pe cale fluvio-maritimă). Tulcea este un oraş industrial, modern, port pentru navele de pasageri, precum şi pentru cele care transportă produse industriale, mai ales materii prime şi pentru navele de pescuit oceanic.

Localitate atestată din antichitate ca principal centru strategic, social şi economic din Nordul Dobrogei, capitală de judeţ din1878, municipiu din 1968, Tulcea este cel mai mare oraş din Nordul Dobrogei, situat în NE judeţului cu acelasi nume şi are o populaţie de 92.652 de locuitori.

Cadrul natural al oraşului este vastul amfiteatru cu faţa spre Dunare, locul unde se întalnesc toate drumurile din nordul podişului dobrogean şi se leagă tot aici cu fluviul Dunărea, care atinge vechea urbe a Tulcei între milele 38 si 39, apoi îşi urmează drumul spre mare, prin gurile sale de vărsare.

Oraşul este înconjurat de un număr de şapte coline cu altitudini reduse (100-200 m), dar cele care îl circumscriu cel mai de aproape sunt: Hora Tepe la NE, Dealul Carierei la SE, Dealul Mare la Sud şi Dealul Taberei. Oraşul se poate înscrie şi în limitele mai largi ale apelor care, am putea spune, formează un alt inel în jurul său, întrerupt numai în partea sa sudică. Astfel, la nord se află cotul Tulcea al Dunării, la est lacul Zaghen, iar la vest bălţile Somovei.

Din componenta municipiului Tulcea face parte şi suburbia Tudor Vladimirescu situată pe malul stâng al braţului Tulcea, într-o zonă joasă.

1) Calitatea factorilor de mediu: aer, apă, zgomot

Calitatea aerului

În municipiul Tulcea există şapte puncte fixe de prelucrare pulberi si poluanţi gazoşi, amplasate astfel:

Zona Punct de prelucrare

Centru Sediu APIA

NV Uzina de apa

S – SE Sistem EGA

NE Dana de acostare APM

V Spitalul Judeţean

NV S.C. AKER S.A.

E Staţia meteo

În anul 2008 au fost analizate probe pentru determinarea concentraţiilor de SO2, NO2, NH3, pulberi în suspensie (metale – Cr, Mn), pulberi sedimentabile.

Comparativ cu anii anteriori, emisiile anuale în atmosferă au scăzut astfel:

Emisii Procent scadere

SO2 5%

NOx 5%

NH3 8%

Emisiile în atmosferă de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) şi amoniac (NH3) au efect acidifiant, acidifierea fiind procesul de modificare a PH-ului aerului.

Principalele surse generatoare de gaze cu efect acidifiant sunt:

- arderi în procesele industriale;

- producerea energiei termice în centrale;

- transportul;

- tratarea deşeurilor.

Scăderea emisiilor în atmosferă a substanţelor acidifiante se datorează reducerii activităţii industriale din municipiu şi reducerii procentului de sulf din combustibilii utilizaţi.

În anul 2008 nu s-au înregistrat depăşiri de CMA (concentraţii maxim admisibile) la nici un poluant atmosferic:

Poluant atmosferic Media anuală Raportare CMA

concentratii SO2 0,00043 mg/m3 <10%

concentratii NO2 0,00259-0,01588 mg/m3 <90%

concentratii NH3 0,00264-0,01186 mg/m3 <78%

De asemenea, au fost în scădere emisiile de pulberi în suspensie (Cr, Mn), metale grele (Hg, Pb, Cd), poluanţi organici persistenţi (POPs), ozon troposferic (cuprins între sol şi 8–10 km).

În municipiul Tulcea există cinci agenţi economici care, în procesul de producţie, folosesc substanţe ce produc ozon troposferic (SERVIS FRIG SRL, GIVA SRL, CARNIPROD SRL, AKER SA, IORGUS SRL). Operatorii economici care deţin instalaţii ce generează emisii de gaze cu efect de seră sunt : ALUM SA, ENERGOTERM SA, TREMAG SA. Gazele cu efect de seră sunt : CO2, CH4, N2O, HFC, PFC si HF6. În anul 2006 s-a constatat o scădere a emisiilor de CO2 cu 7%, a celor de CH4 cu 2%, iar a celor de N2O cu 11% faţă de anul anterior. Pentru anul 2006 nu s-au semnalat situaţii critice sub aspectul poluării atmosferei.

În condiţiile producerii unor avarii la instalaţiile unor unităţi industriale, zona Tulcea Vest poate deveni o zonă critică. Aici îşi desfăşoară activitatea SC ALUM SA şi SC FERAL SA.

Pentru limitarea evacuărilor de noxe din atmosferă, aceste unităţi au făcut investiţii de mediu, achiziţionând echipamente de monitorizare a emisiilor la coşurile de evacuare, instalaţii de epurare a gazelor arse, filtre de reţinere a emisiilor la coşurile de evacuare.