Dezvoltarea spiritului antreprenorial în cadrul întreprinderilor simulate

“Dacă tu ai un măr şi eu am un măr şi facem schimb de mere, atunci tu şi eu vom avea în continuare un măr. Dar dacă tu ai o idee şi eu am o idee şi le schimbăm, atunci fiecare dintre noi va avea două idei!” (George Bernard Shaw)

1. Introducere

Antreprenoriatul este o sursă de inovare şi schimbare, şi ca atare stimulează creşterea productivităţii şi a competitivităţii economice. Antreprenoriatul este strâns legat de cunoştinţe şi flexibilitate, doi factori care au câştigat o nouă semnificaţie ca sursă a competitivităţii într-o economie mondială din ce în ce mai globalizată. Odată cu schimbările tehnologice şi cu intensificarea concurenţei mondiale aduse de globalizare şi de liberalizarea economică, ipoteza că încurajarea spiritului antreprenorial reprezintă încurajarea competitivităţii unei ţări, azi pare mai valabil decât oricând. Este surprinzător faptul că actuala discuţie dezbate importanţa antreprenoriatului în special în ţările dezvoltate şi faptul că problema modului de stimulare a spiritul antreprenorial pare să fie o preocupare primordială a factorilor de decizie din ţările OCDE .

Ca un element-cheie în asigurarea competitivităţii ţărilor dezvoltate, spiritul antreprenorial este chiar mai important pentru ţările în curs de dezvoltare care încearcă să atingă competitivitatea pe pieţele internaţionale.

Majoritatea cercetărilor economice, psihologice şi sociologice punctează faptul că spiritul antreprenorial este un proces şi nu un fenomen static. Antreprenoriatul este mai mult decât un factor economic mecanic.

Antreprenoriatul are de a face cu schimbarea şi este, deasemenea, frecvent asociat cu probleme legate de alegere. Definiţiile existente despre antreprenoriat fac adesea referire la rolul funcţional al antreprenorilor şi includ coordonare, inovare, neutralizarea incertitudinii, furnizare de capital, luare a deciziilor, proprietate şi alocare a resurselor. Într-adevăr, trei dintre cele mai frecvente roluri funcţionale menţionate ale antreprenorilor sunt asociate cu principalele şcoli de gândire cu privire la antreprenoriat:

- Căutarea riscului: antreprenorii descrişi de Cantillon sau Knight doresc să-şi asume riscurile asociate cu incertitudine;

- Inovare: antreprenorii descrişi de Schumpeter grăbesc generarea, diseminarea şi punerea în aplicare a ideilor inovatoare;

- Căutarea oportunităţii: antreprenorii descrişi de Kizner identifica oportunităţi şi reuşesc să obţină profit din acestea.

2. CE ESTE ANTREPRENORIATUL?

În sensul modern al economiei de piaţǎ, un antreprenor este un agent economic care adoptǎ un comportament activ şi inovator, care acceptă deliberat riscuri financiare pentru a dezvolta proiecte noi. În acest sens, un număr semnificativ de societăţi acordǎ o mare atenţie şi recunoaştere antreprenorilor, în mare parte şi datorită aportului pe care îl aduc aceştia la evoluţia mediului antreprenorial şi a influenţei pe care o au asupra indicatorilor macroeconomici.

Recunoaştera valorii antreprenorilor:

- prin antreprenor înţelegându-se un concept foarte asemănător cu cel cunoscut astăzi;

- datează încă din secolul al XVIII-lea în Franţa, când economistul Richard Cantillona asocia asumarea de riscuri în economie cu antreprenoriatul.

În Anglia, în jurul aceleiaşi perioade Revoluţia Industrială îşi făcea simţitǎ prezenţa, iar antreprenorii beneficiază de primele oportuniǎţi de a juca un rol din ce în ce mai vizibil în transformarea şi valorificarea resurselor; se înregistrează primele influenţe asupra indicatorilor macroneconomici.