Diagnostic Intercultural - România și Grecia

I. DIMENSIUNI CULTURALE (dupa Geert Hofstede)

a) ROMÂNIA

Conform studiilor lui Geert Hofstede, România înregistreaza urmatoarele valori ale dimensiunilor culturale (www.geert-hofstede.com):

- Indicele Distantei fata de Putere – 90

- Individualism – 30

- Masculinitate – 42

- Indicele de Evitare a Incertitudinii – 90

Interpretând valorile pe care România le înregistreaza , putem concluziona ca România se încadreaza în categoria tarilor cu un indice ridicat al distantei fata de putere, având o cultura predominant colectivista si moderat feminina, dar caracterizându-se si printr-un grad înalt de evitare a incertitudinii.

Distanta mare fata de putere se manifesta prin concentrarea informatiilor relevante, mai ales de natura economica, a bogatiei materiale si a puterii politice, economice sau sociale doar în mâna celor care formeaza clasa bogata, de altfel extrem de redusa în România din punct de vedere numeric, dar extrem de solida din punct de vedere material; prin dependenta exagerata a copiilor de parinti, a salariatilor de proprietari sau manageri; prin corelarea exagerata a modului de rezolvare a problemelor cu dimensiunea si puterea grupului care este obligat sa le solutioneze (Istocescu, Amedeo – „Management comparat”, Bucuresti, EdituraASE, 2006, cap. 11.2, pag.8, http://www.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=500&idb=).

În realitate, însa, în România se poate constata o tendinta contradictorie mai ales în cadrul organizatiilor, foarte multi români exprimându-si afinitatea pentru un stil de conducere participativ si cooperativ. Prin urmare, diferenta observabila între nivelul dorit si nivelul demonstrat prin comportament a dus la concluzia existentei unui complex de autoritate (Luca, Adina – „Studiu despre valorile si comportamentul românesc din perspectiva dimensiunilor culturale dupa metoda lui Geert Hofstede”, Bucuresti, 2005, http://www.training.ro/docs/studiu2.pdf?PHPSESSID=5ed3641f1d9346928dc6538579e402cf).

În ceea ce priveste dimensiunea culturala individualism/colectivism, în România se manifesta predominant trasaturi specifice colectivismului, dar – o data cu deschiderea economica si sociala si cu trecerea treptata la economia de piata - au aparut recent si elemente specifice individualismului. Colectivismul românesc este un rezultat al mostenirii culturale si ideologice din ultimii 60 de ani, dar si o urmare a mentalitatii specifice, adesea confundata cu partea negativa a conceptului de balcanism.

România este o tara feminina, membrii societatii cautând un mediu colaborativ si cerând sustinerea tuturor membrilor societatii, indiferent de aportul acestora, fiind totodata mai putin competitivi si neurmarind cu orice pret promovarea si câstigul. Valoarea 42 plaseaza România în familia tarilor în care rolurile celor doua sexe nu sunt predeterminate.

Într-o tara predominant crestin-ortodoxa (o religie toleranta, dar extrem de putin implicata din punct de vedere social) si în care sistemul legislativ este înca incomplet si generator de instabilitate si de interpretari tendentioase, un grad ridicat de evitare a incertitudinii se explica destul de usor.

b) GRECIA

Conform studiilor lui Geert Hofstede, Grecia înregistreaza urmatoarele valori ale dimensiunilor culturale (www.geert-hofstede.com):

- Indicele Distantei fata de Putere – 60

- Individualism – 35

- Masculinitate – 57

- Indicele de Evitare a Incertitudinii – 112