Eșecuri ale guvernanței corporative în SUA

Motivare alegere temă

Guvernanța corporativă, practicată de majoritatea corporațiilor cu impact semnificativ în economia mondială, a stârnit în ultimii zeci de ani și curiozitatea analiștilor economici prin prisma scandalurilor cauzate de abordarea de tehnici și practici neconvenționale, înșelătoare, dar și prin decizii inconștiente luate de directorii de rang înalt.

Putem afirma că, în ceea ce privește SUA, există o multitudine de studii de caz despre eșecuri ale organizațiilor “prea mari pentru a eșua”, acestea primind în unele cazuri ajutor guvernamental pentru a fi salvate de la faliment. Studiile se axează pe motivele principale ce au cauzat declinul mai multor companii puternice, analiza fiecărui caz în parte ce dezvăluie greșeli aplicate în repetate rânduri și cum este posibil ca dintr-un gigant al economiei, acestea să ajungă într-un punct critic.

Proiectul surprinde aceste aspecte și principiile cheie pentru fiecare moment semnificativ din demersul corporațiilor exemplificate. Este un subiect controversat pentru mulți, dar a cărui analiză și dezvăluiri încă sunt aduse în discuție, întrucât să se reducă pe cât posibil repetarea unor astfel de evenimente simbolice și tragice pentru economia țării.

Introducere

Guvernanța corporativă reprezintă un mod de a conduce și controla o afacere, esențial pentru asigurarea desfășurării activității pe o perioadă lungă de timp, cât și pentru succesul acesteia. Această strategie se axează pe problemele care rezultă din separarea proprietății și control, concentrându-se pe structura internă și regulile consiliului de administrație, crearea de comitete independente de audit, reguli pentru dezvăluirea de informații către acționari și creditori și controlul managementului.

Mecanismele de guvernanță ale firmelor au la bază un set de reguli, practici și procese, acestea înglobând:

- Componența consiliului, format din directori interni și externi;

- Comitetele consiliului;

- Director executiv dualitate/separare (CEO);

- Ședințe de consiliu;

- Concentrarea acționarilor

Atunci când setul de reguli și procese care formează mecanismul de guvernanță al unei firme sunt ineficiente sau eșuează, în cele mai multe cazuri afacerile întră intr-un declin financiar sau chiar faliment.

Câteva dintre motivele care au dus la eșecul guvernanței corporative sunt lipsa unui consiliu eficient, sistemele mult prea complexe, incapacitatea de a-și asuma riscuri față de modul în care se angajează în cumularea de oportunități și recompense, precum și perturbarea tehnologică.

În ultimul deceniu, a existat un număr tot mai mare de cercetări privind eșecurile în guvernanța corporativă, studii care au relevat dezavantaje în industria financiară în țările dezvoltate, în special în SUA. Prin rolul semnificativ jucat de acele economii pe piața globală, care reflectă în ponderea produsului intern brut mondial, precum și prin dimensiunea și importanța istorică a piețelor financiare respective, Eastman Kodak, American International Group (AIG) și Enron Corporation sunt un exemplu de organizații care au practicat guvernanța corporativă necorespunzătoare și ineficientă.

Eșecuri ale guvernanței corporative în SUA

Eșecul Enron Corporation

Enron Corporation, fondată în 1995 de către Kenneth Lay, a fost o companie americană de energie electrică, gaze naturale, comunicații și celuloză și hârtie, la acel moment fiind una dintre cele mai importante și puternice companii ale SUA.

Cu toate acestea, Enron a fost plină de probleme de-a lungul anilor 1990, probleme care au rezultat în principal din crearea energiei online, prin care se urmărea realizarea de contracte de furnizare a produselor energetice. Strategia folosită de către aceștia consta în accesarea de linii substanțiale de credit ca mijloc de a garanta că dispune de suficiente fonduri la sfârșitul fiecărei zile pentru a-și deconta contractele semnate tranzacționate pe sistemul său online.

Problema era că veniturile companiei fluctuau considerabil, astfel că tranzacțiile se adunau, iar golurile financiare începeau să se adâncească din ce în ce mai mult. Aceste strategii folosite erau menite să sporească performanța financiară și operațională, ca mai apoi, în urma rapoartelor să poată accesa finanțări cu costuri reduse. Pierderile tot mai mari s-au sesizat, iar în 2001, Enron a fost nevoită să-și depună falimentul.

Motivul căderii cataclismice a lui Enron este reprezentat de ineficiența consiliului de administrație, prin prisma slabei pregătiri a acestuia. Una din cele mai importante componente ale guvernanței corporative, care în absența experienței în domeniile principale de afaceri, a implementat strategii înșelătoare repetate prin angajarea în activități în afara contabilității.