Etica Birocratică

Introducere

Corelația dintre corupție și birocrație

Etica este un domeniu al ştiinţei care studiază principiile morale, legile de dezvoltare istorică a acestora, rolul lor în viaţa socială, respectiv totalitatea normelor de conduită morală corespunzătoare ideologiei unei societăţi sau unui grup reprezentativ din cadrul acesteia.

În ultimul timp, problemele eticii în sectorul public şi ale responsabilităţii în relaţiile dintre instituţii şi indivizi au făcut subiectul dezbaterilor publice. Doi factori sunt esențiali pentru o bună funcție publică: etica și încrederea. Pentru funcția publică din Europa occidentală, etica include, în general, imparțialitate în exercitarea serviciului public și rezistență la corupție. Administrația trebuie să respecte norme etice severe. Parlamentarii și miniștrii trebuie să ajute funcționarii, stabilind și aplicând norme de conduită stricte. Cei aleși trebuie să se abțină să ceară funcționarilor să depășească limita ce separă ceea ce este just de ceea ce nu este. Corupţia extinsă şi comportamentul lipsit de etică sunt văzute în primul rând ca simptome ale fragilităţii instituţionale şi ale lipsei de democraţie, întâlnite în special în regiunile în curs de dezvoltare din lume. Corupția genereaza discriminare și inegalități, îmbogățiri rapide și ilicite, duce la crearea unor monopoluri care pervertesc sau distrug legile economiei de piață. "Ea încalcă drepturile economice și sociale, iar în final slăbește încrederea de la o persoană la alta, atacând, astfel, însăși esența drepturilor omului".

Amestecul Guvernului în piaţă este de obicei perceput ca o sursă de corupţie, lucru care ar sugera că măsurarea intervenţionismului ar conduce la identificarea unei corelaţii pozitive cu nivelul corupţiei. Astfel unii autori identifică o astfel de corelaţie între măsurile compozite, reprezentând întregul volum al redistribuţiei sociale impuse de guvern în societate, şi corupţie . Într-o altă opinie, fără a se nega existenţa unui efect direct dinspre birocraţia extinsă către corupţie, se afirmă că pot apărea efecte de contrabalansare între cele două fenomene, de exemplu prin supravegherea reciprocă a instituţiilor publice. Ce îi este necesar funcţionarului public pentru a efectua o activitate etică? În primul rând activitatea etică este aceea care nu contravine cu scopul iniţial pentru care a fost delegat, iar în ceea ce priveşte etica ca şi conduita, este acel mod de organizare a ativităţii administrative care are ca scop deservirea cetăţeanului, a contribuabilului conform regulilor stabilite de către stat în conformitate cu nevoile sectorului pe care administraţia îl deservește. Etica în activitatea serviciului public dă eficienţa acestui sector.

Birocrația

Etica birocratică

Noțiune

Birocrația reprezintă un mod de organizare destinat administrării pe scară largă a unor resurse prin intermediul unui corp de persoane specializate, de regulă plasate într-o structură ierarhică și dispunând de atribuții, responsabilități și proceduri strict definite.

Birocraţie este un concept întâlnit în sociologie şi ştiinţe politice referitor la modul în care executarea administrativă şi realizarea normelor juridice sunt organizate social. Patru concepte structurale sunt centrale pentru orice definiţie a birocraţiei: o diviziune bine definită a muncii, un sistem de personal cu scheme de recrutare şi dezvoltare a carierei, o ierarhie între birouri, retele formale și informale care leagă actorii organizaţionali între ei prin fluxuri de informaţii şi scheme de cooperare.

Birocraţia este interpretată şi ca opunându-se democraţiei, prin limitarea accesului unui număr mare de indivizi la procesul decizional şi prin tendinţa corpului de funcţionari de a se transforma într-o categorie distinctă şi de a îşi impune propriile interese, abuzând de puterea deţinută. Pentru mulţi oameni, termenul sugerează ineficienţa şi consumul de timp legat de diverse formalităţi.