Etica în afaceri

Etica in afaceri

„Poate că etica este o ştiinţă care a dispărut din toată lumea. Nu-i nimic, trebuie să o inventăm din nou.”

Jorge Luis Borges

Am ales sa vorbim despre etica în afaceri deoarece în fiecare zi, în calitate de consummator sau de comerciant ,suntem puși în fața acestei probleme.Ce este etic , ce este just ? Care sunt politicile de etica care ar trebui implementate in firme? Sunt respectate aceste principii de catre firmele românești? La aceste întrebări dorim sa găsim raspuns în cele ce urmează.

Pentru început , să vedem ce înseamă “Etică” :

Din punct de vedere etimologic noţiunea de etică are acelaşi înţeles cu cea de morală, ambele provin din vechea greacă și fac trimitere la obiceiurile, moravurile unei societăţi sau la ştiinţa acestora.

Dicţionarul explicativ al limbii române defineşte etica ca o disciplină filosofică care studiază principiile morale, originea, dezvoltarea şi conţinutul lor. Aceasta are un dublu caracter, respectiv: analitic (se preocupă de cauzele acţiunilor noastre) şi normativ (ne spune ce avem de făcut); însă, fără să fie o ştiinţă descriptivă (nu ne indică cum să facem).

Etica în afaceri reprezintă conduita morală a indivizilor componenţi ai societăţii comerciale în dubla lor relaţie, cu ceilalţi angajaţi pe de o parte şi cu partenerii de afaceri, clienţii şi consumatorii pe de altă parte.

Societăţile comerciale sunt deseori puse în situaţia de a alege între două variante opuse

din punct de vedere etic: fie să meargă pe calea onorabilă şi să ia decizia decentă, fie să meargă pe calea dezonoarei şi să înşele încrederea partenerilor sociali. Activitatea etică, ori neetică, desfăşurată de acestea, precum şi modul de asumare a responsabilităţii sociale de către acestea, se răsfrâng asupra consumatorilor, comunităţii în care respectivele societăţi comerciale îşi desfăşoară activitatea şimediului natural. Cunoaşterea şi respectarea principiilor etice în activitatea comercială decătre manageri, precum şi utilizarea cerinţelor responsabilităţii sociale corporatiste de către aceştia va satisface cerinţele tuturor grupurilor sociale interesate ori afectate de activitatea respectivelor societăţi comerciale (grupuri denumite stakeholderi: consumatorii, mediul, angajaţii etc.).

Astfel pentru a întelege mai bine ce înseamă etica în afaceri ,vom continua cu cateva exemple reale din România despre practice neetice:

• Folosirea inadecvată a instrumentelor mixului de marketing conduce, deseori, la practice contrare principiilor eticii .Astfel de situaţii se manifestă atunci când: sunt create produse pentru false nevoi; există necorelări în raportul calitate-preţ, ducând la apariţia pe piaţă a unor mărfuri cu preţuri „fără acoperire”; se pierde identitatea de origine a mărfii, ca urmare a lanţului complex de intermediari folosiţi în canalele de distribuţie externă; sunt informaţii false şi/sau fără acoperire difuzate în media; este utilizată publicitate mincinoasă; sunt invocate neadecvat stimuli cu conotaţie „tabu” pentru un public aparţinând unei anumite etnii, religii, regiuni geografice etc.

• Industria producătoare de băuturi, împlinind dorinţa consumatorilor, “oferă” ambalajele de unică folosinţă, mult mai uşoare şi mai practice, dar care determină o mare risipă de resurse şi generează poluarea mediului.

• În ceea ce priveşte concluziile false induse consumatorilor, ambalajele supradimensionate, care îl pot face pe cumpărător să creadă că obţine o cantitate de produs mai mare când de fapt ea este mai mică constituie o practică neetică.

• În rândul tinerilor din România, în ceea ce priveşe computerele, ritmul de înlocuire este destul de alert. Introducerea unor îmbunătăţiri este puternic promovată, astfel încât mulţi dintre posesorii de calculatore sunt dispuşi să le înlocuiască, deşi nu au nevoie de îmbunătăţirile aduse.

• Atutidinea neetică a supermarketurilor din România vizează ridicarea preţurilor exagerat de mult la unele produsele în perioadele anterioare sărbătorilor. Spre exemplu produsele din carne de miel în perioada anterioară sărbătorii Paştelui. La acestă practică se adaugă şi menţinerea acestor preţuri ridicate chiar cu riscul de a arunca astfel de produse din carne, ceea ce înseamnă o risipă de resurse, o sacrificare inutilă a animalelor.

• Reducerile de preţ constituie unul dintre domeniile cu numeroase practici neetice. Sunt considerate lipsite de etică acţiunile societăţilor comerciale ce comercializează anumite tipuri de produse care anunţă reduceri de preţ până la 70%, dar în realitate există unul sau două produse pentru care se acordă reducerea de 70%, cea mai mare parte a produselor pentru care se aplică această tactică beneficiind de reduceri mult mai mici.

Pe scurt, In mediul romanesc de afaceri putem indentifica trei surse majore de probleme etice:

• Interventii ale statului pe piata, constand in facilitati acordate anumitor agenti economici(subventii, scutiri sau reesalonari de datorii), incertitudinea legislativa, interventii pe piata financiara si in politicile de preturi pentru utilitati si unele produse de baza;

• In raportul dintre producatori si consumatori, practicile corporatiste neloiale sau la limita legalitatii, practicile de cvasi-monopol ale unora din marile companii si ale distribuitorilor de utilitati publice;

• Practicile din raporturile angajat-angajator(munca la negru, salarii sub venitul minim, discriminare sau alte forme de abuz asupra angajatilor).