Etică vs profitabilitate

Etica si profitabilitatea sunt concepte tot mai des întâlnite atunci când se vorbeşte despre afaceri. Filosofia afacerii trebuie să compatibilizeze etica cu finalitatea specifică. Sintagma lui Niccolo Machiavelli "scopul scuză mijloacele" este specifică afacerilor, în masura în care nu depaşeste limitele unui model normativ propus de societate. În realitate, orice afacere este supusă unor norme/reguli ce definesc "jocul". Respectarea "regulilor jocului", atunci când acestea sunt raţionale şi stimulative este suficientă pentru a defini responsabilitatea în coordonatele "eticii afacerii". În contextul actualei crize financiare se pune întrebarea: să se respecte normele etice sau să se pună accentul pe obţinerea unei profitabilităţi maxime?

Conceptul de etica

Din punctul de vedere al Dictionarului Explicativ al Limbii Romane, etica este definita ca fiind, printre altele, totalitatea normelor de conduita morala corespunzatoare ideologiei unei anumite societati sau organizatii.

Contextualizata astfel, discutia despre etica porneste de la ipoteza ca afacerile ar trebui sa contina si acea dimensiune numita responsabilitate sociala. Sustinatorii acestei idei cred ca atat marile corporatii, cat si firmele mici au obligatii si fata de societate, obligatii care se situeaza deasupra celei de maximizare a profitului.

Factorii care influenteaza comportamentul etic

Principalii factori care influenteaza care determina comportamentul etic al organizatiilor sunt: reglementarile guvernamentale, codurile de etica, caracteristicile individuale, regulamentele interne, presiunea sociala si gradul de profitabilitate.

A avea un comportament etic este similar cu a comite mereu fapte morale. Normele morale arată ce trebuie să facă sau să nu facă, cum trebuie să fie sau să nu fie subiectul conştient pentru ca rezultatele comportamentului manifestat să fie apreciate ca bune sau ca rele.

Reglementarile guvernamentale

Interzic anumite activitati, procese de productie sau folosirea unor materiale , care orientează atăt la nivel individual, cît şi organizaţional, spre îndeplinirea unor legi care sunt reglamentate de stat.Companiile trebuie sa recunoasca si sa respecte aceste prevederi.Datorita caracterului imperativ, aceste norme fac ca activitatile unei firme sa fie legale sau ilegale.

Codul deontologic sau codul de etică:

Intr-o economie concurentiala moderna corectitudinea in afaceri este unul din elementele definitorii pentru succes.

Un cod etic formulează idealuri, valori şi principii după care este guvernată o organizaţie.Dincolo de aceste elemente, codurile etice abordează probleme cum ar fi conflictele de interese,concurenţii, caracterul privat al informaţiilor, oferirea cadourilor. Codurile de etica ale firmelor se adreseaza atat personalului propriu cat si partenirilor de afaceri.

Avantajele elaborării codurilor de etică: formulează experienţa matură a unei profesiuni; încearcă să echilibreze interesul colectiv cu cel personal; pot oferi un ghid pentru persoanele tinere care intră în profesiune; pot constitui bazele unei acţiuni disciplinare împotriva abaterilor; poate fi un mijloc de aliniere la normele profesiunii, a celor ce se abat de la ele; ajută la dezvoltarea eficientă a problemelor de discriminare, a dilemelor etice în general; este un mijloc de încurajare a practicilor etice în organizaţii; creşte loialitatea şi implicarea conducerii şi a salariaţilor; are loc îmbunătăţirea selecţiei, formării, promovării personalului, etc.