Evoluția cunoștințelor de management

INTRODUCERE

Inainte de a discuta despre evolutia managementului trebuie date in primult rand cateva definitii referitore la management. Astfel o prima definitie a fost data de catre Mary Follet prin expresia "arta de a înfaptui ceva împreuna cu alti oameni". (din lat. manum agere = „a conduce cu mâna“) .

Managementul-este o activitate complexa, cu profunde implicatii in viata economica, sociala, politica ,acesta a cunoscut de-a lungul evolutiei sale diferite acceptiuni si abordari. Astfel managementul poate fi privit ca „Un proces de coordonare al resurselor umane , informationale,- fizice si financiare in privinta realizari scopurilor organizatiei”.

Potrivit opiniei lui A.Mackensie, managementul este „Un proces in care managerul opereaza cu trei elemente fundamentale: Idei, lucruri si oameni, realizand obiectivul prin altii”. H.Johanssen si A.Robertson afirmau ca managementul este „Arta si stiinta de a directiona, dirija si administra munca altora pentru a atinge obiectivele stabilite”. O abordare interesanta apartine lui David H.Hemphil, care sustine ce managementul este „Un compus al elementelor: Putere, autoritate si influenta”. Dupa Jean Gerbier insa, managementul inseamna „Organizare: arta de a conduce, de a administra”.

Profesorii O.Nicolescu si I. Verboncu cosiderau „Ca managementul firmelor rezida in studierea proceselor si relatiilor de management din cadrul lor, in vedera descoperiri legitatilor si principiilor care le guverneaza, a conceperii de noi sisteme, metode, technici si modalitati de conducere , de natura sa asigure obtinerea si cresterea competivitatilor”.

Fara a face o prezentare exhaustiva a conceptului de management se poate constata ca exista pareri diferite in ceea ce priveste definirea managementului ,unii autori sustinind ca managementul este „stiinta conducerii „,altii ca managementul reprezinta „arta conducerii „iar a treia categorie defineste managementul ca „stiinta si arta de a conduce „.

In ceea ce priveste definirea stiintei managementului, respectiv a managementului stiintific, profesorul universitar Constantin Pintilie face o delimitare clara intre cele doua concepte. Daca stiinta managementului consta in „Studierea , sistematizarea , generalizarea experintei practice, cautare de noi idei, formulare de principii, reguli privind cele mai bune cai de conducere , care sa permita obtinerea de rezultate maxime cu minim de efort” ,managementul stiintific se refera la „aplicarea principiilor si regulilor formulate de stiinta managementului, in anumite conditii concrete, tinand cont de aspectele specifice si cerintele obiectivelor de realizat”.

Evolutia conceptului de management

Nu se cunoaste momentul exact in care a aparut ideea de management; omul a facut management dintotdeauna deci putem presupune ca managementul , conducerea a aparut odata cu societatea umana si sa dezvoltat odata cu evolutia omenirii . Omul ca fiinta inteligenta a urmarit intotdeauna satisfacerea nevoilor personale cu cheltuieli de munca cat mai reduse . Inca de la inceputurile timpului el a observat ca realizarea acestui lucru se poate face numai cu ajutorul altor persoane , prin desfasurarea in comun a unor activitati printr-o organizare corespunzatoare tipului de activitate .

Intodeauna oamenii au cooperat intre ei , s-au organizat in grupuri de munca , in colectivitati , unde cei aflati in frunte indrumau , coordonau si controlau activitatile desfasurate .

Activitatea de conducere a aparut practic odata cu formele de organizare sociala si s-a dezvoltat in acelasi timp cu civilizatia umana .Acasta activitate este cunoscuta in prezent ca management iar specialistii in derularea ei se numesc manageri .

Practica conducerii se realizeaza de mii de ani , astfel un prim exemplu ar fi : construirea marilor piramide egiptene unde s-au aplicat functii manageriale de planificare , organizare si control .Pericles , pus in fata pericolului razboiului cu Sparta a utilizat ocazia oferita de discursul funerar pentru a defini in mod clar „cultura corporativa „-statul atenian .Pericles a contribuit foarte mult la formarea Atenei ca unul dintre cele mai puternice orase-state ale timpului sau .El a intuit cultura corporativa cu mult inaintea teoreticienilor managementului , cateva dintre lucrurile importante pentru Pericles erau demnitatea si meritul individului , unicitatea si inovatia organizationala , indatorirea fata de organizatie , echilibrul intre activitatile productive si odihna . Alexandru cel Mare si-a creat un stat major care sa coordoneze actiunile militare , in Imperiul Roman au fost bine definite structurile organizationale care sa faciliteze comunicatia si controlul , marele zid chinezesc , structura bisericii crestine (secolul 2 e.n.) ,s.a.m.d.

Idei despre management pot fi depistate la vechii chinezi si la egipteni dar managementul , ca domeniu de studiu , ca stiinta se contureaza abia in primul deceniu al secolului al XX-lea , si putem considera ca procesul de consolidare a acestuia inca nu s-a incheiat ci este in permanenta dezvoltare .

Etapizarea managementului în devenirea sa stiintifica a fost abordata

de multi oameni de stiinta, dupa criterii diferite, desigur, s-a ajuns la concluzii variate .

Pentru analiza acestor etape am luat în considerare doua opinii diferite:

Conform primei opinii, evolutiei managementului i se pot asocia 3 etape care pot fi astfel interpretate :