Funcții ale managementului OS

FUNCTIILE MANAGEMENTULUI

PREVIZIUNEA – funcţie a managementului

A prevede înseamnă a te pregăti azi pentru ceea ce vei face mâine. Este activitatea prin care raţional, conştient, toţi managerii determină ceea ce vor şi modul în care pot realiza aceasta.

Majoritatea covârşitoare a managerilor şi organizaţiilor nu îşi pot permite luxul încercării, adică al acţiunii fară un plan elaborat, datorită costului ridicat al resurselor ce pot fi irosite. Previziunea ne ajută să evităm erorile, pierderile şi întârzierile şi, totodată, face ca eforturile să devină eficace şi eficiente. Previziunea este prima funcţie a managerilor, datorită faptului că ea trebuie exercitată înaintea celorlalte.

Această funcţie oferă managerilor posibilitatea de a ajusta organizaţia structural şi funcţional la mediul său exterior, la modificările acestuia.

În esenţă funcţia aceasta include activităţile manageriale prin care se determină obiective pentru viitor şi mijloace adecvate atingerii acestor obiective. Rezultatul funcţiei este o formă de previziune, un document scris care specifică direcţiile de acţiune pe care organizaţia şcolară le va urma.

În unele organizaţii previziunea este un efort combinat al managerilor şi al altor persoane, în alte organizaţii previziunea este făcută de grupul top management, dar există şi organizaţii în care previziunea se face de un individ.

Funcţia previziune cere managerilor să ia decizii cu privire la patru elemente fundamentale: obiective, acţiuni, resurse şi implementare.

Condiţiile viitoare pe care managerul speră să le atingă reprezintă obiectivele, iar acţiunile reprezintă mijloacele sau activităţile specifice, prevăzute în vederea atingerii obiectivelor.

Resursele sunt restricţii pentru direcţiile de acţiune. O previziune trebuie să specifice genurile şi cantităţile de resurse necesare, ca şi sursele şi alocaţiile potenţiale pentru aceste resurse. Iar implementarea, presupune decizii ce se referă la căile şi mijloacele de aplicare practică a acţiunilor preconizate.

Obiectivele, acţiunile, resursele şi implementarea, cele patru elemente decizionale ale funcţiei previziune, sunt correlate.

Esenţa naturii previziunii poate fi pusă în evidenţă, prin patru principii majore:

1) Contribuţia la scop şi obiective

2) Primatul previziunii faţă de celelalte funcţii manageriale

3) Prezenţa la orice nivel managerial

4) Eficenţa previziunilor

Primul principiu menţionat presupune facilitarea realizării scopului şi obiectivelor organizaţiei şcolare şi derivă din natura organizaţiei şcolare care există pentru a îndeplini scopul grupului prin cooperare deliberată.

Cel de-al doilea principiu presupune faptul că previziunea precede în mod logic execuţia tuturor celorlalte funcţii manageriale,

Deşi toate funcţiile interacţionează în practică la fel ca un sistem de acţiune, previziunea este unică prin faptul că ea stabileşte obiectivele necesare pentru întregul efort al grupului.

Al treilea principiu presupune clarificarea încercării de a face distincţie între formularea de politici, adică fixarea unor orientări de gândire în optarea deciziilor, şi administrare, sau deosebirea între “manager” şi “administrator” (“supraveghetor”). Este interesant că studiile cu privire la satisfacţia muncii au descoperit că un factor principal care a determinat succesul supraveghetorilor de la cel mai de jos nivel al organizaţiei, a fost capacitatea lor de a prevedea.

Iar ultimul principiu menţionat prezintă faptul că eficienţa unei previziuni se măsoară prin cuantumul contribuţiei la realizarea scopului şi obiectivelor după scăderea costurilor şi a altor consecinţe impuse de formularea şi aplicarea previziunii. Acest concept de eficienţă implică raportul normal între efecte şi efort între output şi input, dar merge dincolo de înţelegerea uzuală a efectului şi efortului în expresie monetară, ore de muncă sau volum de producţie.

Previziunea poate apare la toate nivelele într-o organizaţie. Faptul că cei mai mulţi manageri fac previziune sub anumite forme este pe deplin justificat de importanţa previziunii , concretizată în: coordonarea eforturilor (managementul există pentru că munca indivizilor şi grupurilor din organizaţii trebuie coordonată, iar previziunea este una din modalităţile importante de realizare a coordonării eforturilor) , pregătirea schimbării (un program de acţiune eficace lasă loc şi pentru schimbare), elaborarea standardelor de performanţă (previziunile definesc comportamentele scontate, iar în termeni manageriali comportamentele scontate sunt standarde de performanţă) şi dezvoltarea managerilor(cei ce fac previziuni trebuie să fie capabili să lucreze cu idei şi informaţii abstracte şi incerte şi trebuie ca ei să gândească sistematic despre prezent sau viitor).

O previziune se referă la orice direcţie, orientare de acţiune viitoare, deci formele de previziune sunt variate. Formele de previziune sunt: scopuri sau misiuni, obiective, strategii, politici, proceduri, reguli, programe şi bugete, iar natura acestor forme de previziune o vom exprima printr-o ierarhie, şi anume: