Fundamentele managementului organizației

1.INTRODUCERE

Putem observa ca “ unul din elementele cele mai frapante ce rezulta din abordrea evolutiva a domeniului managementului il reprezinta discrepanta dintre istoria indelungata a activitatii de management si varsta tanara - in timp istoric - a stiintei managementului.”

Evolutia embrionara a aparut de la inceputurile,omul ca fiinta inteligenta urmarind intotdeauna satisfacerea nevoilor si a propriilor necesitati cu cheltuieli cat se poate de reduse. Individul a observat ca acest lucru este posibil daca se asociaza cu alti semeni,daca desfasoara diferite activitati impreuna,daca se organizeaza si daca coopereaza pentru a savarsi aceastei activitati.

“Activitatea de conducere a aparut practice inca de la primele forme de organizare sociala si s-a dezvoltat concomitant cu civilizatia umana. Ea se gaseste peste tot in societate ,in toate domeniile sip e toate palierele societatii.(ex.: managementul sanitar,managementul scolar,managementul politic, managementul scolar,etc.)”

Aceasta evolutie in societate , a marcat in acelasi timp numeroase schimbari in activitatile de management implicate, incepand cu scopurile urmarite,continunand cu stabilirea conducatorilor si a formelor de organizare,cu precizarea modalitatii de adptare si aplicare a deciziilor, incheind cu utlizarea anumitor elemente de control.

Ce este managementul? Managementul este “ arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni”( conform definitiei lui Mary Follet).

Este funcția organizațională care asigură desfășurarea eficientă a activităților și care urmărește obținerea nivelului maxim de rezultate prin folosirea optimă a resurselor. Activitatea de management poate avea în vedere grupuri de oameni (echipe) sau procese.

Resursele pe care un manager le are, în principal, la dispoziție: timpul, talentul, resursele financiare și resursele umane.

Pe plan mondial , evolutia teoriei managementului ramane una foarte puternica, existand o adevarata explozie a lucrarilor care ii sunt consacrate. Dezvoltarea pe plan stiintific abordarii problemelor din diverse unghiuri de vedere, aplicarea in studiile elaborate a unor metode de investigare din diferite stiinte au imprimat cercetarilor si concluziilor, teoriilor formulate o diferentiere specifica, aparand adevarate scoli de management.

Cu toate ca aceste activitati manageriale existau cu mii de ani in urma, totusi managementul a fost desemnat stiinta abia in secolul XX, fiind omiprezent in practia orcarei organizatii. Acest process nu poate fi desemnat incheiat nici pana in zilele noastre, constand in “ sedimentarea succesiva a contributiilor unor curente diferite de gandire,ale unor personalitati stiintifice,in jurul carora s-au construit scoli si miscari care au jalopa procesul respective.”

“Managementul ca stiinta, s-a cristalizat relative recent,prin eforturile depuse de un mare numar de specialist de pe intreg mapamondul, ca raspuns la stringetele necesitati ale practicii sociale.”

2. CONTINUT

Dezvoltarea managementului nu a cunoscut o serie de etape distincte. Mai mult, modelul dezvoltării a fost unul cu o diversitate de abordări care adesea s-au suprapus cronologic, deci nu s-au succedat în dezvoltare

Tabelul 1.1. Principalii parametri ai managementului organizațional în antichitate și în prezent

Antichitate Epoca contemporană

Număr redus de organizații mari Număr mare al organizațiilor excesiv de mari, atât comerciale cât și ne comerciale

Număr relativ mic de conducători, lipsa aproape totală a conducătorilor de nivel mediu Număr mare de manageri, din care ponderea cea mai mare aparține managerilor de nivel mediu

Munca managerială, deseori nu era separată de cea ne managerială Grupurile manageriale sunt precis stabilite, munca managerială este separată de cea ne managerială

Ocuparea funcțiilor de conducere în organizații este bazată în principal pe cucerirea puterii și/sau succesiune (descendență familială) Ocuparea posturilor de conducere în organizații se face, de regulă, după competență, cu respectarea legalității și ordinii

Număr mic al celor care iau deciziile cele mai importante Număr mare de oameni în măsură să ia decizii organizaționale

Accent pe ordine (comandă) și intuiție Accent pe munca colectivă (echipă) și raționalitate

(Paraschiv Vagu, Ion Stegăroiu. Management general.1998).

Scolile de management au fost clasifica dupa urmatoarele criterii: natura conceptelor si metodelor utilizate, functiile managementului, functiile firmei.

Deci, putem distinge urmatoarea clasificare a scolilor de management:

2.1. Contributii preclasice

2.2. Scoala clasica

2.3. Scoala relatiilor umane

2.4. Scoala cantitativa

2.5. Scoala contemporana

2.1 Contributii preclasice

In istoria de specialitate, nu exista un punct de vedere unanim, cu privire la evolutia acestei stiinte.

Cele mai vechi documente scrise le găsim la civilizația sumeriană - acum 5000 de ani, unde întâlnim practici de control managerial. În literatura egipteană găsim mărturii privind realizarea unor construcții de mare anvergură a căror realizare necesita iscusința și arta în organizarea, conducerea și coordonarea unor colectivități umane. În Egipt (aa. 4000-2000 î.H.) rețin atenția construcțiile celebre, de exemplu; piramidele - piramida lui Keops acoperă 15 acri și este formată din 2,3 milioane de blocuri de piatră, fiecare cântărind între 1,5-2 tone. La aceste construcții se estimează că au participat mai mult de 1000000 de oameni care au lucrat timp de 20 de ani, ceea ce presupune conducerea unei colectivități de mărimea unui oraș mijlociu.

Alte referiri la activitati de management apar si in antichitate,in special in conducerea statelor si imperiilor.” Romanii utilizau multe din elementele de baza ale managementului; un exemplu in acest sens este delegarea autoritatii.”