Generația Y

Generația Y, care vine imediat după Generația X, este cunoscută ca fiind generația tinerilor născuți după anul 1977 și până în anul 1995. Este, de fapt, vorba despre oamenii născuți în această perioadă și care acum sunt nevoiți să pătrundă în câmpul forței de muncă. Membrii generației X se întâlnesc în contextul organizațional cu preponderență pe poziții manageriale și de coordonare, astfel încât se poate spune că încă generația Y îi este cu preponderență subordonată. Clasicul „război” dintre generații s-a mutat silențios și în contextul muncii, cu efecte imediate. Sistemul de valori complex, nevoile specifice, comportamentele și atitudinile fiecărei generații în parte se întâlnesc și se înfruntă zi de zi, creionând un mix cultural organizațional puternic și antrenant.

Sunt de acord cu articolului scris de Gina Butiuc care face referire la faptul ca ”Generatia Y folosește internetului ca prim mijloc de comunicare, vrea motivație în tot ceea ce face, dorește independență și succes în carieră însă manifestă o mare instabilitate în menținerea unui job, respinge ierahiile și încadrarea în sistem și țipare. Acești oameni se definesc prin autodidacticism și originalitate, își afirmă unicitatea cu orice prilej, refuză și protestează zgomotos. Și, fiindcă e foarte recent momentul în care am văzut generația Y a României pe străzi și la urne, e destul de clar că e o generație căreia nu-i place să i se spună ce să facă. Au însă tendința de a se supraevalua tocmai pentru că o mare parte a vieții lor se pretrece în mediul on-line fiind în mare măsură privați de intereactiunea umană reală. Sunt aroganți și au o atitudine de superioritate. În general, nu au planuri pe termen lung fiind ghidați după principiul “spend now, șave later” (cheltuie acum, economisește mai tarziu”). Sunt generația care vrea răspuns imediat, apreciere imediată, fast food, fast love, fast connection, fast everything”.

Alt răspuns despre Generația Y este scris într-un articol de Diana Marsoiu care spune că „generatia Y,ar putea fi ușor etichetată drept leneșă. Însă în ciuda acestei etichete, Millenials deja schimbă lucrurile în bine în mediile în care trăiesc și muncesc. O provocare pentru angajatori este dorința acestora de a promova încă din prima zi la serviciu - conform spuselor lui Dan Schawbel - fondator Millenials Branding - o firmă de cercetare și consultanță dedicată celor din generația Y. Și această nu este singură concluzie la care au ajuns Millenials Branding după ce au făcut un studiu. Cea mai des întâlnită plângere despre Millenials este lipsă fidelității față de angajator. Cifrele arată că 58% dintre membrii generației Y demisionează dintr-un post în mai puțin de 3 ani. Același studiu al Millenial Branding și PayScale spune că această generație întâmpină dificultăți în a-și dobândi independența financiară.

Datorită creditelor studențești pe care trebuie să le returneze (credite foarte populare în multe țări), tinerii Millenials sunt obligați să accepte locuri de muncă nu foarte bine plătite. Mai ales primul loc de muncă; fapt care explică lipsa loialității față de angajator și continuă căutarea unui job mai bun. Dar marele beneficiu cu care vine la pachet schimbarea frecveta a locului de muncă este perspectiva excelentă asupra mediului business pe care o dobândesc Millenials. Ei își crează tot timpul noi contacte și pun în legătură oameni și companii, toate în beneficiul angajatorului.”

Caracteristicile Generației Y

- Milenarii sunt considerați „nativi digitali”, spre deosebire de așa numiții „imigranți digitali”, reprezentanții acelor generații care nu au avut la dispoziție dispozitivele tehnologice de la vârste fragede și care le integrează în activitățile lor, fără a le considera totuși indispensabile. Tinerii milenari se regăsesc în mijlocul unui curent informațional permanent și acest lucru le modifică aspirațiile, nevoile, comportamentele.

- în ciuda faptului că dovedesc încredere în ei înșiși, nu sunt caracterizați ca fiind independenți;

- Un nivel de disciplină scăzut, o mai mică importanță acordată ierarhiei;

- Valorizează atât un spațiu educational, cât și unul profesional în care se pot dezvolta, în care sunt liberi să folosească tehnologia în munca lor și în care li se oferă oportunități de distracție și deconectare, care îi fac să nu simtă munca drept o povară;

- Preferă viteza în locul profunzimii, având o doză de superficialitate, că își doresc să primească feedback constant, dar și că nu au răbdare și că se enervează ușor dacă dorințele nu li se îndeplinesc repede; leneși și nu își conturează planuri pe termen lung, ci preferă să își petreacă timpul cu prietenii, fie chiar preponderent în spațiul virtual, pentru că aceștia îi ajută să își mențină o imagine dezirabilă, contrastantă cu stima lor de sine fragilă

- Au așteptări mari de la oamenii din jurul lor, de la companii și de la branduri, considerând că managerii trebuie să fie deschiși către propunerile lor și să vină în întâmpinarea nevoilor lor, oferindu-le posibilitatea de a lucra conform unui orar pe care să și-l stabilească singuri și posibilitatea de a-și crea propria fișă de post;

- Manipulativi atunci când se confruntă cu eșecul sau când își doresc să obțină ceva ; pe termen lung însă pot să își atragă reputația de persoane pe care te poți baza cu greu. Pot promite mai mult decât pot livra sau pot avansa termene nerealiste în care știu că nu se pot încadra, doar pentru a obține imediat recunoașterea de care au nevoie

- Pot derapa în detalii minore, ceea ce poate afecta negativ abilitățile de prioritizare și de concentrare pe viziunea de ansamblu. În mod uzual, par a avea un stil de lucru mai puțin atent la detalii, sunt nerăbdători, însă sub presiune, confruntați cu deadline-uri, pot migra într-o zonă comportamentală caracterizată prin perfecționism excesiv.

- În momente de presiune, nesiguranță, devin dependenți de autoritate, complianți excesiv, însă în același timp având și sentimentul că ar fi meritat mai mult, că sunt peste cei din vârf sau egali, că opinia sau soluția lor ar fi fost mai bună (aroganță ridicată)