Locul și Rolul Motivării în Managementul Instituțiilor Publice

Managementul public, ca domeniu distinct al ştiinţei managementului, a apărut în deceniu opt al secolului trecut, după ce decenii întregi, diverşi specialişti şi leaderi de opinie au atenţionat că statul şi administraţia sa birocratică se află în criză, că serviciile publice oferite cetăţenilor se pot organiza după modele antreprenoriale de organizare a afacerilor. Primele „mutaţii” către noul management public s-au înregistrat în ţări occidentale precum Marea Britanie, Germania, SUA, Australia, Noua Zeelandă1. În România disciplina de management public s-a introdus pentru prima dată la ASE Bucureşti, în 1990, iar patru ani mai târziu, la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti2. „Utilizarea sintagmei de management public, spune L. Lynn, este actualmente arbitrară, iar termenul păstrează o ambiguitate ireductibilă”; este managementul public un domeniu al administraţiei publice sau lucrurile stau exact invers.

Managementul public, prin conţinutul său, defineşte principiile şi regulile de organizare a sistemului informaţional în instituţiile publice, particularităţile procesului de culegere, înregistrare, stocare, transmitere şi prelucrare a informaţiilor care circulă în cadrul sistemului de management al instituţiilor administrative. Managementul public, în accepţiunea sa recentă, studiază procesele şi relaţiile de management dintre componentele aparatului administrativ şi din interiorul fiecărei instituţii pentru a descoperi cum se pot aplica mai eficace cele cinci funcţii ale managementului în organizaţii non-lucrative; în esenţă, obiectivul managementului public este de creştere a gradului de satisfacere a cetăţeanului, a interesului public în general4. Aşadar, esenţa funcţiilor managementului planificare, organizare, coordonare, motivare şi control se regăseşte în practica administrării diverselor tipuri de instituţii publice, chiar dacă, de la un caz la altul, într-o primărie faţă de o universitate, un spital sau o biserică vom întâlni situaţii cu totul specifice5. Ansamblu proceselor şi relaţiilor de management, bine structurate, existente între componente ale sistemului administrativ, prin care, în regim de putere publică, se aduc la împlinire legile/procesele de acţiune şi se planifică gestionarea şi controlarea activităţilor ce satisfac interesul public.

Rolul instituţiei publice este acela de a oferi produse şi servicii publice de cea mai bună calitate pentru satisfacerea nevoilor sociale generale şi specifice pentru persoanele fizice şi juridice, în condiţii de eficienţă economică.

I. Prezentare generală

MANAGEMENTUL PUBLIC:

• Studiază procese şi relaţii de management;

• Se bazează pe principii şi legităţi;

• Este determinat şi determină: valori economice , politice , sociale, culturale;

• Încearcă satisfacerea interesului public;

• Sporeşte nivelul de performanţă în organizarea şi funcţionarea instituţiilor

publice.

II. Definiţia managementului public

ANSAMBLUL proceselor şi relaţiilor de management, bine structurate, existente între componente ale sistemului administrativ , prin care , în regim de putere publică, se aduc la îndeplinire legile/procesele de acţiune, şi/sau se planifică, organizează, coordonează, gestionează şi controlează activităţi ce satisfac interesul public.

III. Caracteristicile şi principiile managementului public

CARACTERISTICILE MANAGEMENTULUI PUBLIC

1. INTEGRATOR

-Scopul: fundamentare soluţii de perfecţionare şi raţionalizare de sistem administrativ.

2. POLITIC

-Este influenţat de factorul politic.

-Trăsătura dominantă a managementului public este tocmai caracterul său politic.

3.DE DIVERSITATE

-Există instituţii cu competenţă materială generală şi instituţii cu competenţă specială: instituţii centrale şi locale.

4. COMPLEX

-Reuneşte elemente specifice managementului din diferite domenii aparţinând sectorului public: învăţământ, cultură, sănătate etc .

5. DE SINTEZĂ

-Preia din alte domenii concepte, metode, teorii ce sunt folosite cu succes de funcţionarii publici.

IV. Principiile managementului public

LEGALITĂŢII

-Cadrul legal în care se desfăşoară activitatea

RESTRUCTURĂRII

-Scopul : crearea unui aparat administrativ eficient

FLEXIBILITĂŢII

-Adaptare rapidă la schimbări

PERFECŢIONĂRII

-Impuse de schimbările continue

CONDUCERII, AUTONOME

-Adaptarea sistemului la condiţiile de timp şi loc

-Se îmbină cu conducerea unitară pentru a nu cădea în birocratism

CONDUCERII UNITARE

-Subordonarea instituţiilor administraţiei unele faţă de altele – ierarhie

bine definită.