Management comparat

Referat
10/10 (1 vot)
Domeniu: Management
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 14 în total
Cuvinte : 6845
Mărime: 63.44KB (arhivat)
Cost: 7 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf. dr. Zoltan Raluca
Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica
Universitatea "Stefan cel Mare", Suceava
Specializare: Economie Și Afaceri Internaționale

Extras din document

TEMA 1: Analizați comparativ cultura națională din România și cultura unei organizații românești având în vedere exclusiv dimensiunile culturale în abordarea lui Geert Hofstede.

În sens general cultura se referă la orice patternuri umane de răspunsuri învățate, astfel spus, la orice a adăugat omul mediului natural. În limbajul comun sau în sensul cel mai restrâns, cultura este adesea înțeleasă ca referindu-se mai ales la valori estetice. În sensul psihologic cel mai răspândit, cultura unei țări este reprezentată de valori, norme și axiome psihosociale mai generale.

În această lucrare urmăresc descrierea și analiza mediului cultural românesc, definit pe baza modelului celor cinci dimensiuni psihoculturale elaborat de Hofstede, psiholog social, profesor universitar.

În viziunea acestuia, mediul cultural al unei țări poate fi descris prin prisma a cinci dimensiuni fundamentale, aplicabile la nivel de țară/cultură, nu la nivel de individ, și anume: colectivism/individualism, feminitate/masculinitate, distanță mare față de putere/distanță mică față de putere, evitarea/angajarea incertitudinii, orientarea pe termen lung/orientarea pe termen scurt. Fiecare dimensiune are un scor standard între 0 și 100, cu o medie de 50, țările/culturile fiind comparate una cu alta sau raportate scorurile standard și poate fi identificată din unghiuri diferite cu privire la familie, normă generală sau politică și evoluția ideilor.

Dupa părerea lui Hofstede, o cultură individualistă pune accent pe realizările și drepturile individuale, care trebuie gândite și susținute autonom. Într-o cultură individualistă, individul își exprimă propriile dorințe și scopuri. În schimb, într-o cultură colectivistă, comportamentul individului este influențat de poziția sa într-un grup, adesea cel familial, fără ca acesta să fie unicul, individul exprimându-și adesea dorințele și scopurile în formă agreată de colectivitate.

Individualismul este adesea asociat cu competiția, unicitatea, inovarea și responsabilitatea, în timp ce colectivismul este asociat mai ales cu armonia și consensul. Termenul individualism nu se referă aici la egoism, așa cum tindem să-l utilizăm în limbajul comun, ci la autonomie și independență. Țările în care există un nivel mare de individualism tind să aibă un nivel mai crescut de capital social și economic. Capitalul social este exprimat prin angajament civic accentuat, relații interpersonale puternice, cooperare, încredere în oameni, etc. Așadar, individualismul stimulat de modernitate nu duce la dezintegrare socială, ci dimpotrivă, la încredere interpersonală și la creșterea solidarității și cooperării sociale.

România este încadrată în mulțimea țărilor cu o cultură colectivistă, cu un scor de 30( între 0- colectivism și 100 individualism), fără a avea însă un grad de colectivism extrem de ridicat, prin urmare există o tendință de echilibru între individualism și colectivism, cu un accent însă ferm pe colectivism. Mentalitatea românească de tip colectivist consideră că resursele sunt limitate și că aceste puține resurse moștenite trebuie distribuite în așa fel încât să obțină cât mai multe, în detrimentul celorlalți, și exclude posibilitatea multiplicării resurselor de către fiecare individ.

Putem însă menționa că în țara noastră, pe anumite segmente, există deja niveluri înalte de individualism, mai ales în rândul tinerilor, probabil sub influența culturii occidentale cu care aceștia se identifică.

Pare oarecum prematur să menționăm asta, dar poate populația tânără din România, elevii, studenții care au deja un profil de individualist/autonom/independent va schima profilul țării/culturii în viitor.

Dintre țările Uniunii Europene, alături de România, doar Bulgaria, Grecia și Portugalia au un profil colectivist.

În opinia lui Hofstede, o cultură masculină promovează eroismul, realizarea socială, succesul și recompensa materială, în timp ce o cultură feminină este concesuală, adică bazată pe cooperare, modestie, calitatea vieții și grija față de cei slabi. Într-o cultură masculină diferențele de gen în sarcinile sociale sunt extrem de puternice. Culturile în care există un nivel mai mare de masculinitate tind să aibă și un nivel mai mare de individualism, fără însă ca legătura să fie foarte puternică.

România are un nivel de 42( între 0-feminitate și 100- masculinitate) fiindu-i atribuită o cultură caracterizată de feminitate, fără ca aceasta să fie însă accentuată. Tipice pentru acest gen de cultură în societatea românească sunt oglindite destul de des situațiile când atât bărbaților, cât și femeilor li se permite să fie sensibili și să fie preocupați de relații; în familie atât tații cât și mamele se preocupa de fapte și de sentimente; eșecul la școală este considerat doar un accident minor; studentul mediu este standardul; este apreciată foarte mult atitudinea prietenoasă a profesorilor; băieții și fetele studiază domenii asemănătoare; managerii folosesc intuiția și caută consensul; rezolvarea conflictelor se face prin compromis și negociere.

Dacă e să discutăm despre evitarea/angajarea incertitudinii, acest indice se referă la modul în care culturile se raportează la incertitudinea asupra viitorului, la acele situații noi și neprevăzute. Anumite țări au un nivel scurt al evitării incertitudinii. Membrii acestor culturi sunt pragmatici și nu pun mare accent pe reguli, acceptând ușor incertitudinea, schimbările și situațiile noi și nestructurate. Anumite tări au însă un nivel mai mare de evitare al incertitudinii. Membrii acestor culturi sunt adesea mai emoționali și încearcă să reducă anxietatea generată de incertitudine prin utilizarea unor reguli rigide si prin planificare, care, fiind adesea defensive, sunt prea flexibile și nu funcționează. Oamenii unei culturi caracterizate printr-un nivel crescut de evitare a incertitudinii nu accepta ușor idei și comportamente noi, securitatea fiind foarte importantă și existând o nevoie emoțională de a avea reguli.

România are un scor de 90( între 0- neevitare și 100- evitare) pe această dimensiune ceea ce o plasează în categoria țărilor cu un grad mare de evitare a incertitudinii, alături de țări precum Germania, Japonia și alte țări din America Latină. Mediul anglo-saxon are un nivel mai scăzut de evitare a incertitudinii, de exemplu SUA-42, alături de China și unele țări nordice ca Suedia a cărui indicator este de 29. Astfel, România poate fi considerată o țară cu o cultură conservatoare, mai puțin deschisă spre schimbare. Unii români au dificultăți în a face față unor situații ambigue și opiniilor contrare ale altora. Dacă luăm în considerație gradul scăzut de individualism, membrii societății nu pot tolera opinii minoritare. În general, oamenii din astfel de culturi se simt mai confortabil în situații de consens genral. În timpuri care generează anxietate, cum sunt alegerile, amenințări contra securității și siguranței sau în fața necesității de a accepta ceva nou, necunoscut, cum este tehnologia avansată sau existența unui partid minoritar, populația reacționează negativ și emoțional și se opune acceptării.

Bibliografie

Geert Hofstede, Gert Jan Hofstede.Cultures and organizations.Software of the mind. Third Edition,McGraw-Hill eBooks, 2010

Nicolescu, O.; Verboncu, I.(1999), Management, Ediția a-III-a. Editura Economică, București

Burduș, Eugen: „Management comparat”, Editura Economică, București, 1997

Luca, Adina: „Studiul despre valorile și comportamentul românesc din perspectiva dimensiunilor culturale după metoda lui Geert Hofstede”, http://www.i-interact.ro

https://ro.wikipedia.org/wiki/Rusia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americii

http://geert-hofstede.com/national-culture.com

http://geert-hofstede.com

http://www.houseofrepresentatives.nl

http://www.economist.com

Preview document

Management comparat - Pagina 1
Management comparat - Pagina 2
Management comparat - Pagina 3
Management comparat - Pagina 4
Management comparat - Pagina 5
Management comparat - Pagina 6
Management comparat - Pagina 7
Management comparat - Pagina 8
Management comparat - Pagina 9
Management comparat - Pagina 10
Management comparat - Pagina 11
Management comparat - Pagina 12
Management comparat - Pagina 13
Management comparat - Pagina 14

Conținut arhivă zip

  • Management comparat.docx

Alții au mai descărcat și

Managementul European

1.Contextul European Este dificil sa se generalizeze managementul în Europa, deoarece în ultima parte a secolului al XX-lea, desi Europa a devenit...

Managementul Resurselor Umane

INTRODUCERE Una din cele mai importante valori a unei organizaţii o reprezintă resursa umană. Nici o organizaţie nu poate funcţiona bine fără...

Particularitati ale Managementului Resurselor Umane

Resursele umane sunt esentiale pentru functionarea eficienta a organizatiilor. Managemantul resurselor umane a crescut treptat in importanta, atat...

Diagnostic Intercultural - România și Grecia

I. DIMENSIUNI CULTURALE (dupa Geert Hofstede) a) ROMÂNIA Conform studiilor lui Geert Hofstede, România înregistreaza urmatoarele valori ale...

Management Comparat - Germania

Managementul german Sub raport tehnic-tehnologic, social,economic,modelul german de management este unul dintre cele mai eficiente din lume....

Management Comparat

CAPITOLUL I GENEZA MANAGEMENTULUI COMPARAT 1.1 Conceptul de management Ca şi în cazul altor ştiinţe, originea managementului comparat este...

Abordarea lui Geert Hofstede

Realizarea unei analize comparative a României și Ungariei prin prisma dimensiunilor culturale ale Abordării lui Geert Hofstede Geert Hofstede a...

14 Trepte spre Formarea Mea ca Manager European

“14 trepte spre formarea mea ca manager european” Obiectivele pregătirii mele profesionale ca manager european Mi-am propus ca pentru a deveni...

Te-ar putea interesa și

Managementul Comparat al Resurselor Umane

Capitolul 1. Managementul comparat 1.1. Concepte O caracteristica des întâlnita dupa perioada 1960 este, în aproape toate domeniile cercetarii...

Abordări Comparative dintre Sistemul de Management nord-american și European

Introducere Actualitatea temei . Oricare ramură a activităţii omului are istoria sa. „Fără trecut nu există viitor”, iar fără înţelegerea clară a...

Management Comparat

CAPITOLUL I GENEZA MANAGEMENTULUI COMPARAT 1.1 Conceptul de management Ca şi în cazul altor ştiinţe, originea managementului comparat este...

Management Comparat - Italia și China

CAPITOLUL I. Fundamentele managementului comparat 1.1 Conceptul de management comparat internaţional E. Burduş consideră că managementul comparat...

Managementul în SUA

Logic, orice problemă indiferent de nivelul la care apare, naţional sau internaţional, este creată de om, dar în cele din urmă el este cel care o...

Managementul țărilor arabe

O trăsătură definitorie a perioadei de după 1960 o reprezintă, pe întregul frontul cercetării ştiinţifice, extinderea abordărilor comparatiste....

Management Comparat Anul 3

1. Indicati care din variantele de mai jos definesc conceptul de management european: a) managementul european are la baza diversitatea si...

Incursiune în Managementul Comparat

INTRODUCERE După cum spune și titlul ”Incursiune în managementul comparat”,în acest proiect se vorbește despre managementul comparat deoarece...

Ai nevoie de altceva?