Management Comparat

Capitolul I – Management comparat: evolutie, necesitate si metodologie

1.1. Managementul comparat si business-ul international

O trasatura definitorie a perioadei de dupa 1960 o reprezinta, pe întregul frontul cercetarii stiintifice, extinderea abordarilor comparatiste. Aceasta larga proliferare se explica prin specificitatea si nivelul stiintific ridicat al managementului comparat, utilitatea sa pragmatica, ampla diversitate nationala, culturala si manageriala, ce trebuie cunoscuta, înteleasa si luata în considerare în conditiile internationalizarii activitatilor economice, sociale, culturale si stiintifice. În plus, se observa tranzitia de la capital, ca resursa de baza a dezvoltarii economice, la stiinta si cunostinte stiintifice.

O prima definire a acestei noi stiinte o realizeaza în 1978 William Newman – managementul comparat se ocupa de studiul similaritatilor si diferentelor din practica manageriala locala din diferite tari.

Un pas înainte îl realizeaza Raghu Nath care considera ca, în sens larg, managementul comparat se concentreaza asupra similaritatilor si diferentelor dintre sistemele de management si de afaceri din diferite contexte. Pe de alta parte sunt cuprinse si analizele comparative din cadrul aceleasi culturi sau natiuni, dintre diferitele organizatii problematica care vizeaza atât managementul cât si rezultatele economico-financiare respectiv eficienta economico-financiara.

Scopul managementului comparat este stabilit de R. N. Farmer si reprezinta studiul si analiza managementului în diferite medii si a ratiunilor pentru care organizatiile obtin rezultate diferite în tari diferite.

Pornind de la definitiile precedente O. Nicolescu, un reprezentat important al scolii românesti de management, defineste managementul comparat astfel: stiinta care studiaza procesele si relatiile manageriale din organizatii ce functioneaza în contexte culturale nationale diferite, axându-se asupra identificarii si analizarii asemanarilor si deosebirilor manageriale, în vederea favorizarii transferului international de know-how managerial si a cresterii functionalitatii, eficacitatii si eficientei organizatiilor.

În concluzie, obiectul de studiu al managementului comparat este diversificat pe urmatoarele aspecte:

- obiectul analizei trebuie sa îl constituie procesele, conceptele si tehnicile de management;

- comparatia trebuie sa se faca între tari sau culturi diferite;

- abordarea comparativa trebuie sa fie concentrata asupra reliefarii similitudinilor si diferentelor dintre elementele manageriale avute în vedere, cum ar fi stabilirea modului de a conduce eficient o organizatie într-o alta tara sau descoperirea modalitatilor de îmbunatatire a performantelor economice ce tin de domeniul managementului;

- analiza diferentelor comportamentale ale personalului din diverse tari, în procese de management, sistemul informational, decizional si de structura organizatorica.

Managementul comparat este strâns legat de managementul international cu care uneori este confundat. Însa managementul international se ocupa de managementul si activitatile corporatiilor internationale si, în mod specific, de asigurarea si controlul de fonduri, oameni si informatii ce traverseaza frontiere nationale si politice. Sfera de cuprindere a managementului comparat este sensibil mai mare, întrucât spre deosebire de managementul international – care raspunde în mod expres cerintelor companiilor multinationale, managementul comparat se ocupa de toate fenomenele managementului.

Cresterea pietei internationale si globalizarea pietelor:

Piata internationala s-a dezvoltat în ultimele decenii într-un ritm intensiv care a determinat oportunitati pentru extinderea si internationalizarea activitatii firmelor. În aceste conditii, internationalizarea pietelor si a activitatii ramurilor face tot mai dificila considerarea unor firme ca fiind nationale. Dintre factorii cei mai importanti care au determinat aceasta tendinta amintim:

a) Restructurarea politica si schimbarile în politica publica a natiunilor

Începând cu anii 90 în piata internationala s-a manifestat o extindere datorata noilor piete libere din tarile foste sovietice si din Europa de Est. Dar schimbari importante au avut loc si în India, care si-a liberalizat politicile comerciale si în China, unde s-a încurajat orientarea spre export.

La nivel global se poate observa ca politica guvernamentala a fost schimbata înspre o întreprindere libera, atragerea de capital strain, concurenta, privatizare si reducerea interventiei statului în economie.

b) Întelegerile comerciale internationale

Acestea au avut ca obiective fie reducerea taxelor de comert (ex. GATT) fie stipularea si verificarea respectarii regulilor comerciale sau constituirea unei piate comune cu liber schimb (ex. EU, NAFTA).

c) Revolutia în comunicatie

Noile mijloace si tehnologii de comunicatie au asigurat îmbunatatirea si cresterea colectarii si diseminarii de informatii mult mai largi. Tehnologiile actuale permit managerilor sa-si monitorizeze dezvoltarea afacerilor de la distanta si conduc la o convergenta a gusturilor si stilurilor de viata ale consumatorilor.