Management IMM

1. Motivatia derularii afacerilor.

Motivarea reprezinta modalitateaprin care se integreaza nevoile si trebuintele individuale ale angajatilor cu realizarea obiectivelor afacerii (firmei).

Motivarea actiunilor umane genereaza progresul economicosocial,

cât si progresul în celelalte domenii ale unei natiuni si la nivel

global. Motivarea îsi are izvorul în munca însasi, dar, atentie mare, nu

se identifica cu munca.

Motivarea are la baza: elaborarea unei politici adecvate de catre

fiecare firma prin obiectivele strategice, tactice si curente; aplicarea de

catre stat a unei politici fiscale si de credit rezonabile. În acest fel

câstiga si statul, prin colectarea taxelor si impozitelor la buget, dar si

firmele ca urmare a motivarii obtinerii profitului, cât mai înalt pe care

sa-l foloseasca în interes propriu (între care si motivarea managerului

si angajatilor); armonizarea politicii firmei cu interesele angajatilor

(transparenta firmei fata de salariati, planificarea obiectivelor concomitent

cu delimitarea sarcinilor fiecarui salariat, urmarirea atenta a

realizarii fiecarui obiectiv, utilizarea unei largi palete de recompensare

pentru cei merituosi si sanctionarea celor indisciplinati, aplicarea

metodelor si tehnicilor manageriale cu fermitate în situatiile cu impact

deosebit, promovarea unui stil de conducere participativ favorizant

îndeplinirii obiectivelor, pregatirea continua a resurselor umane,

pentru a raspunde provocarilor viitoare, nivelul de pregatire al

managerilor pe întreaga ierarhie, flexibilitatea în gândire, împletirea

armonioasa a teoriei cu practica, informarea permanenta cu elementele

de noutate în management, micsorarea riscului managerial, daruire în

procesul de management, imprimarea unui dinamism pronuntat în

masura sa raspunda nevoilor pietei, orientarea managerilor spre

problemele de strategie organizatorica, strategie concurentiala de

perspectiva, stabilitatea echipelor manageriale bine închegate care pot

aborda cu seriozitate si înalt profesionalism problematica viitoare,

promovarea intereselor nationale, în mod indirect, aplicarea celor mai

indicate metode si tehnici de conducere).

Economia de piata însumeaza concurenta, grija pentru calitate, a

produselor si/sau a serviciilor prestate, în cantitatile solicitate de piata,

la preturi atractive si la timp. Cine stapâneste aceste pârghii nu are

decât de câstigat si, pe cale de consecinta, este pe drumul prosperitatii.

Doresc sa insist asupra motivatiei, care este piatra unghiulara a

întregului edificiu. Asa cum mentionam, managerul este preocupat de

prosperitatea firmei. Pentru ca firma sa fie prospera el trebuie sa

actioneze asupra factorului uman, care este prim-responsabil de

soarta firmei. Daca oamenii (salariatii) sunt bine motivati atunci cea

mai mare parte a problemelor firmei se clarifica.

În economia dominata de competitie orice manager are în vedere

dorinta ca angajatii (salariatii) sa dobândeasca si sa manifeste

sentimentul implicarii totale în progresul si prosperitatea firmei.

În întreaga teorie a managementului, fenomenul antrenarii

angajatilor graviteaza în jurul motivatiei. Motivatia este factorul psihosocial

care determina în cea mai mare masura, realizarea performantei.

Pentru ca motivatia sa prinda contur trebuie avut în vedere ca

repartitia veniturilor sa se faca proportional cu contributia si prestatia