Extras din referat
In literatura de specialitate, pe tema culturii organizationale se regasesc numeroase modele, fiecare prezentand criterii specifice de diagnosticare a acesteia. Dintre acestea, cel mai cunoscut este modelul lui Geert Hofstede.
Geert Hofstede defineste dimensiunea culturii ca fiind "un aspect al unei culturi care se poate masura in raport cu alte culturi". La baza conceptiei sale asupra managementului comparat,Hofstede pune cinci dimensiuni culturale, fiecare constand din interactiunea a doua laturi concomitent complementare si contrare . In continuare vom prezenta aceste dimensiuni culturale , urmand sa analizam cazul Germaniei din perspective lui Hofstede .
Potrivit modelului Hofstede cele cinci dimensiuni culturale ale unei tari sunt :
1. Distanta fata de putere (ecranul puterii )
2. Individualismul
3. Masculinitatea/ Feminitatea
4. Evitarea incertitudinii
5. Orientarea pe termen lung
1. Distanta fata de putere /Power Distance Index (PDI) - cel slab membru al organizatiei sau institutiei accepta si asteapta ca puterea sa fie distribuita inegal. Puterea si inegalitatea sunt factori fundamentali ai oricarei societati si oricine are o anumita experienta internationala este constient de faptul ca toate societatile sunt inegale dar unele sunt mai mult decat altele.
Ecartul puterii exprima gradul de egalitate sau inegalitate dintre membrii unei societati. O valoare mare arata ca inegalitatile in ceea ce priveste puterea si averea sunt conservate si marite. . O valoare mica a ecartului puterii arata ca diferentele de putere si avere dintre cetateni sunt reduse sau chiar inlaturate. Distributia sociala a puterii nu este conservata, originea individului nu il impiedica sa câstige sau sa piarda putere. In aceste societati se urmaresc egalitatea si oportunitatile pentru toata lumea.Un ecart mare al puterii este sinonim cu un conformism social puternic, cu supunere fata de un statut superior.
In societatile cu un ecart mare al puterii stilul predominant de conducere este autocrat (dictatorial) sau paternalist. Paternalismul este un sistem de conducere in care superiorul recompenseaza loialitatea si supunerea subordonatilorIn organizatiile din tarile cu un ecart al puterii mic, relatiile dintre sef si subaltern sunt cele reglementate intre posturile respective. In tarile cu un ecart al puterii mare, un nivel ierarhic ridicat ii confera persoanei respective
si un rang neoficial ridicat, extinzându-i puterea in afara domeniului de autoritate specific functiei sale oficiale.
Extrem de descentralizata si sustinuta de o clasa de mijloc puternica, Germania, in mod surprinzator nu se afla printe tarile cu putere inferioara (scor - 35). Drepturile sunt relativ extinse si trebuie sa se tina seama de management. Comuncarea directa, participativa si stilul de intalnire este comun, controlul este detestat, iar conducerea este provocata sa demonstreze experienta, fiind acceptata atunci cand se bazeaza pe aceasta (experienta).
2. Individualismul (IDV) este opusul colectivismului care reprezinta gradul de integrare a indivizilor in grupuri. Pe partea individualismului gasim societatile in care legaturile dintre indivizi sunt slabe: fiecare se gandeste numai la el?ea si la familiile lor. Pe partea colectivismului gasim societatile in care oamenii inca de la nastere sunt integrati in grupuriputernice, de multe ori familii extinse (cu unchi, matusi si bunici), care continua sa ii protejeze in schimbul loialitatii indiscutabile. Individualismul exprima masura in care societatea incurajeaza relatiile interpersonale si realizarea individuala.
Un grad inalt de individualism arata ca accentul e pus pe individualitate si drepturi individuale; intre membrii societatii exista relatii interpersonale foarte slabe. Un grad scazut de individualism au societatile cu o natura colectivista, cu legaturi foarte strânse intre membri; in aceste culturi se consolideaza familii extinse si colectivitati in care fiecare membru este responsabil pentru ceilalti. Problema abordata de aceasta dimensiune este una extrem de fundamentala, cu privire la toate societatile din lume.
Societatea germana este una cu adevarat individualista (scor 67). Familiie mici, cu un accent pus pe relatia mama-copii, mai degraba decat matusi si unchi sunt mai comune. Exista o credinta puternica in idealul de auto-actualizare. Loialitatea se bazeaza pe preferintele personale pentru oameni, precum si pe un sentiment de datorie si responsabilitate. Acest lucru este definit in contractual incheiat intre angajator si angajat.
Stilul de comunicare este direct, printre cele mai directe intalnite in lume. El are la baza sintagma :“sincer, chiar daca doare”, acest lucru oferind omologului o sansa echitabila de a invata din greseli.
3. Masculinitatea/Masculinity (MAS) versus opusului sau ,feminitatea, se refera la distribuirea rolurilor intre sexe, care este o alta problema fundamentala pentru orice societate la care se gasesc o gama de solutii.
Studiile IBM releva faptul ca valorile feminine difera mai putin in diferite societati fata de valorile masculine. Valorile masculine se bazeaza pe ambitie si competitivitatea si difere de valorile feminine bazate pe modestie si grija. Masculinitatea este masura in care valorile dominante ale unei societati sunt afirmarea si sporirea averii, iar feminitatea este masura in care valorile dominante ale societatii sunt legate de relatiile interpersonale, grija fata
de altii, interesul pentru calitatea vietii.
In societatile masculine sunt apreciate comportamentul de dominare si incercarile de a excela; in cele feminine aceste elemente sunt ridiculizate. Membrii societatilor feminine (indiferent de sex) sunt invatati sa fie modesti si lipsiti de ambitie
Cu un scor de 66, Germania, este considerata a fi o societate masculina. Performanta este extrem de apreciata si inca de la inceputuri, s-a stabilit ca este necesar ca sistemul scolar sa separe copiii in diferite tipuri de scoli la varsta de 10 ani. Oamenii prefera “sa traiasca in scopul de a lucra”, acest lucru atragand respectul de sine. Managerii se asteapta sa fie decisivi si categorici. Statutul Germaniei este de cele mai multe ori demonstrat, mai ales de : masini, ceasuri si dispositive tehnice.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Management Intercultural - Dimensiuni Culturale ale Germaniei.doc