Management strategic - Grup Școlar de Construcții și Arhitectură Carol I Sibiu

Descrierea organizaţiei

1. Scurt istoric:

Continuând tradiţia de oraş al breslelor, aflat în pas cu vremea, Sibiul îşi pune bazele invăţământului profesional şi tehnic. Pe locul actualului Grup Şcolar Avram Iancu, intr-o clădire mai modestă din 1885, se infiinţeaza Şcoala de Ucenici in Construcţii (zidari, dulgheri). Într-o etapă urmatoare şcoala a devenit Gimnaziul Industrial de Meserii şi a funcţionat in clădirile şcolare din Terezian. În perioada interbelică s-a numit Liceul Industrial de Artă şi Meserii. Mai târziu, în 1949, Şcoală Medie Tehnică de Drumuri şi Lucrări de Arte, funcţiona in clădirea Liceului Brukenthal.

Întâlnirea şcolii cu actuala locaţie s-a produs in 1955. Temelia acestei clădiri a fost pusă in 1934, în prezenţa Majestăţii Sale, regele Carol al II-lea, a mitropolitului Nicolae Bălan şi a ministrului invăţămantului Petrovici. Însă, distrugerile la localul şcolii, din timpul războiului si după, l-au facut nefuncţionabil, astfel încât nici o instituţie şcolara nu-l accepta.

În anul 1965 clădirea, aflată intr-o stare deplorabilă, a fost preluată de Ministerul Construcţiilor Industriale. A fost repusă în stare de funcţionare şi de atunci a devenit localul Şcolii Profesionale de Construcţii. În plus, au fost construite cele două cămine şi atelierele şcolare, toate funcţionabile.

Şcoala a primit, în decursul timpului, diferite denumiri, în concordanţă cu schimbările în structura organizatorică a învăţământului românesc:

1950- 1953 – Şcoala Medie Tehnică de Drumuri şi Poduri

1953-1959 -- Şcoala Profesională de Construcţii

1959-1960 – Centru Şcolar de Construcţii

1960-1966 – Liceul Industrial nr.7 Sibiu

1966-1997– Grupul Şcolar Industrial de Construcţii-Montaj

nr.7 Sibiu

Din 1997 –Grupul Şcolar de Construcţii şi Arhitectură „Carol I „ Sibiu.

2. Viziunea şcolii

Grupul Şcolar de Construcţii si Arhitectură „Carol I” Sibiu a fost, este si va fi o punte de trecere de la universul adolescenţei la pragmatismul integrării intr-o comunitate in continuă schimbare şi dezvoltare. De aceea, are misiunea ca în următorii ani să devină o organizaţie capabilă :

- Să realizeze si să susţină un raport benefic între restructurarea economică şi oferta de educaţie in cadrul comunităţii si al regiunii.

- Să dezvolte şi să pună în aplicaţie un curiculum adecvat, atît pe filieră tehnică, cât şi vocaţională.

- Să promoveze o largă deschidere către societate, mediul social, economic şi cultural.

3. Misiunea şcolii

Ca orice instituţie de învăţământ, şi şcoala noastră trebuie să ofere elevilor o bază materială adecvată, un personal pregătit şi o motivaţie pentru perfecţionarea în domeniul ales.

Egalitatea de şanse destinată tuturor tinerilor pentru buna lor pregătire iniţială şi continuă, coroborată cu o adecvată pregătire culturală generală, tehnologică şi practică.

4. Analiza SWOT

Scoaterea în evidenţă a punctelor tari şi slăbiciunilor mediului intern al organizaţiei şi a oportunităţior şi ameninţărilor mediului extern al organizaţiei într-un model relevant pentru capabilitatea strategică a acestei organizaţii numeric mare şi calitativ cuprinzătoare.

Analiza este efectuată pe 4 secţiuni de interes pentru dezvoltarea şcolii: curriculum, resurse umane, resurse financiare şi materiale şi relaţii comunitare.

Analiza SWOT-CURRICULUM

MEDIUL INTERN Puncte tari (S)

-proiectul curricular al şcolii ia în considerare nevoile specifice şcolii şi comunităţii

-şcoala dispune de materiale curriculare strict necesare şi de o bază logistică pentru activităţi extracurriculare

-sunt asigurate condiţii satisfăcătoare pentru aplicarea curriculum-ului naţional şi pentru curriculum-ul la decizia şcolii

-evaluarea ofertei educaţionale şi a performanţelor educaţionale oferă premisele pentru a proiecta dezvoltarea curriculară

Puncte slabe (W)

-tendinţe de scădere a rezultatelor la examenele de absolvire SAM, liceu şi seral în ultimii doi ani

-insuficientă pregătire şi participare la concursurile pe discipline şi olimpiade

-deficienţe în pregătirea practică datorate :

- motivării insuficiente a maiştrilor instructori şi agenţilor economici

- degradării infrastructurii atelierelor

- uzurii fizice a atelierelor, echipamentelor şi laboratoarelor