Managementul Afacerilor

„Managementul şi antreprenoriatul –

sunt două aspecte diferite ale unui şi aceluiaşi proces.

Întreprinzătorul, care nu poate conduce, este sortit înfrângerii.

Managementul care nu tinde spre renovare la fel.”

P. Drucker

CE REPREZINTA MANAGEMENTUL?

- “arta de a şti precis ce trebuie făcut, cât mai bine şi mai ieftin” (F. W: Taylor);

- ”a conduce înseamnă a prognoza şi planifica, a organiza, a comanda, a coordona şi a controla” (H. Fayol);

- ”unul din factorii esenţiali care explică de ce o ţară este bogată sau săracă” (R. Farmer);

- ”ştiinţa tehnicilor de conducere a întreprinderii” (dicţionarul Larousse);

- ”procesul de coordonare a resurselor umane, informaţionale, fizice şi financiare în vederea realizării scopului organizaţiei” (B. Reece şi J. O’Grady);

- ”procesul de obţinere şi combinare a resurselor umane, financiare şi fizice în vederea îndeplinirii scopului primar al organizaţiei – obţinerea de produse şi servicii dorite de un anumit segment al societăţii” (J. Longenecker şi Ch. Pringle).

- "ştiinţa şi arta de a folosi mijloacele materiale şi de a îndruma oameni cu funcţii şi specializări diferite (dar care cooperează înăuntrul întreprinderii) pentru a atinge un obiectiv comun"(J. Tezenas)

AFACEREA – SUBIECT DE BAZĂ A MANAGEMENTULUI

Afacerea reprezintă o unitate economică ce produce sau distribuie bunuri şi servicii, utilizând o serie de resurse - materiale, financiare, umane şi informaţionale.

Succesul unei întreprinderi este condiţionat de găsirea celei mai bune combinaţii între cele patru categorii de resurse.

Pentru atingerea obiectivelor sale, organizaţia desfăşoară o serie de activităţi deosebit de complexe şi variate. Grupare a activităţilor firmei pe baza unor criterii determinate în următoarele funcţii:

cercetare-dezvoltare (C-D): cercetarea produselor, serviciilor, tehnologiilor; proiectarea produselor; prototipuri; realizarea proiectelor de investiţii; dezvoltarea capacităţilor de producţie; organizarea producţiei şi a muncii; invenţii şi inovaţii; informarea-documentarea etc.;

producţie: programarea, lansarea şi urmărirea producţiei; fabricaţia produsului sau prestarea serviciului; controlul tehnic de calitate; transportul intern etc.;

comercială: aprovizionarea, desfacerea produselor şi serviciilor; serviciile postvânzare; încheierea şi urmărirea derulării contractelor; gestiunea stocurilor; depozitarea; transportul exterior; publicitatea etc.;

financiar-contabilă: planificarea şi execuţia financiară; controlul financiar intern; contabilitatea; analiza economico-financiară a rezultatelor etc.;

resurse umane: analiza şi evaluarea posturilor; gestiunea previzională a personalului; recrutarea şi selecţia; integrarea socioprofesională; evaluarea performanţelor salariaţilor; promovarea; gestiunea carierei; remunerarea; instruirea şi dezvoltarea profesională; activităţi şi servicii cu caracter social; motivarea etc.

CARE SUNT FUNCŢIILE MANAGEMENTULUI ?

Planificarea

Organizarea

Motivare

Controlul

Planificarea este un proces prin care organizaţiile încearcă să anticipeze schimbările şi să se adapteze în aşa fel încât să asigure atingerea obiectivelor organizaţionale.

Pentru afacerile mici este caracteristic un număr redus de niveluri ierarhice şi o structură simplă ce permite micşorarea distanţei dintre manageri şi subalterni, transmiterea rapidă a deciziilor şi informaţiei, precum şi executarea de către manager a controlului total al întreprinderii.

Structura organizatorică a unei întreprinderi mici poate fi antreprenorial simplă sau antreprenorial prefucnţională. În primul caz:

- managerul-patron conduce singur întreprinderea,

- ia decizii directe privind producerea, personalul, evidenţa contabilă, marketingul etc.

- coordonează nemijlocit cu activitatea tuturor angajaţilor,

- nu există o specializare strictă a angajaţilor.

Structura antreprenorial prefucnţională se caracterizează prin existenţa unor compartimente specializate, care sunt coordonate de manageri care la rândul său se află în subordinea managerului întreprinderii.

Motivarea este, de fapt, un proces în care oamenii aleg între forme alternative de comportament, în scopul de a-şi atinge ţelurile personale. Este o alegere individuală, şi nu un comportament instinctiv sau reflexiv. Alegerea nu este însă un proces exclusiv raţional, emoţiile şi valorile morale ale individului jucând un rol deosebit de important.

Mijloace băneşti:

1. Retribuţia dinamică, diferenţierea ca urmare a contribuţiilor;

2. Condiţii fizice de muncă şi orare.

Mijloace nebăneşti:

1. Crearea cadrului necesar;

2. Stabilirea unor obiective ambiţioase, conducerea competentă, informarea asupra acţiunilor;

3. O bună informare şi instrumentele necesare;

4. Autonomie, marjă de decizie, putere;

5. Contribuţia la progres, iniţiativă, conducerea participativă;

6. Legături sociale, muncă în echipă;

7. Comunicare asupra muncii, fără multe conflicte sau reţineri; unirea eforturilor;

8. Dreptul la cuvânt şi libertate personală, libertate sindicală;

9. Însuşirea de cunoştinţe şi de "savoir-faire";

10. Viitor profesional acceptabil.