Cuprins
- ARGUMENT
- I. CARACTERISTICI GENERALE ...4
- I.1. Originile și sensurile eticii aplicate 4 I.2 Managementul eticii, etica managementului și etica organizațională .5
- I.3.Ce înseamnă o ‘’organizație morală’’? ...6
- II. CARACTERISTICI SPECIFICE ...11
- II.1. Generalități privind organizația morală ...11
- II.2. Trainingul etic .14
- III.3. Codurile de etică 17
- III.4. Metode de decizie etică ..19
- III. CONCLUZII ..24
- BIBLIOGRAFIE 25
Extras din referat
ARGUMENT
Alegerea acestei teme este fondată de dorința proprie de a afla ce stă la baza unei organizații în care se află angajați ce insăiră un aer de seriozitate, de calitate. Întrucât doresc să aflu ce se ascunde în spatele unei astfel de organizații, prin ce cursuri și seminarii trec angajații, ce coduri respectă și care sunt pașii pentru a deveni un angajat model într-o organizație model.
Prin această team, o să încerc să fac cât de mult posibil cunoscut toate acestea. Conturul unei organizații din punct de vedere etic și al integrității atât a organizației, cât și a angajaților.
Pentru a știi la ce ar trebuii să mă aștept atunci când v-a veni moentul de a fi angajat, ce probleme o să întâmpin, sau ce plăceri o să apară în momentul în care sunt trecut prin partea de training a organizației.
În concluzie, sper să acopăr toate acestea și să imi fac cunoscut mai exact toate acestea, pentru a nu părea noutăți în momentul în care trebuie să trec real prin ele.
Obiective:
1. Originile și sensurile eticii aplicate;
2. Definirea termenilor de organizație etică și integritate într-o organizație;
3. Managementul etic, evoluția și tipologia acestuia;
4. Ce înseamnă o ‘’organizație morală’’;
5. Instrumentele acesteia;
6. Metode de decizie etică;
7. Trainingul etic și codurile de etică;
8. Concluzii generale;
CARACTERISTICI GENERALE
I.1 Originile și sensurile eticii aplicate
Numele de ‘’etică aplicată’’ sugerează credința metodologică inițială: era vorba despre încercările de aplicare a marilor teorii etice la controversele ce stârneau valuri în opinia publică americană a epocii. O judecată morală particulară poate fi justificată în cadrul acestui așa-zis model educativ ’’ atunci când ea poate fi dedusă logic dintr-un principiu etic general sau regulă morală subordonată principiului, întemeiate într-o teorie. Mai pe scurt, ‘’etica aplicată’’ e o disciplină filosofică, predată de departamentele de filosofie.
În zilele noastre, etica aplicată are un sens mai larg, referindu-se la orice fel de utilizare a unor metode de raționare capabile să examineze critic și să evalueze problemele morale ale profesiilor, tehnologiilor, politicilor publice etc.: analiza conceptuală, echilibru reflectat, fenomelogia, cazuistica, moralitatea comună, specificarea, cântărirea principiilor etc.
Pentru a adopta o teorie etică, ca primă variantă putem adopta dogmatic o teorie și să judecăm faptele prin prisma ei, mai exact prin deducerea unor concluzii morale particulare din principiul teoriei și din fapte. Cel mai bun exemplu de acest fel este dat de eticile teologice (etica creștină). Iar cea de-a doua variantă ar fi prin eliminarea critică a teoriilor concurente T2 și T3. În acest caz, adoptarea lui T1 nu e dogmatică, ci critică. Așa procedează J.S Mill atunci când pretinde să elimine prin argumente teroia simțului moral și kantianismul. Așa procedează și Kant atunci când elimină critic toate eticile heteronome. Așa procedează ți D. Ross atunci când propune teoria datoriilor prima ‘’facie’’, eliminând critic atât utiliarismul cât și kantianismul, principalele alternative teoretice. Așa au făcut toți marii teoreticieni, întemeietori de școli etice.
Bibliografie
1. Valentin M., Managementul eticii în organizații, Editura Universității din București, București, 2009.
2. S. P. Kaptein, Ethics Management. Auditing and Developping the Ethical Content of Organizations, Kluwer, 1998.
3. D. Menzel, Ethics Management for Public Administrators, Sharpe, London, 2007
4. M. Kaptein, Ethics Management, ISSUES IN BUSINESS ETHICS, London, 1998.
5. C. MacNamara, Complete Guide to Ethics Management, 1997-2008.
6. R. Jeurissen, Etichs & Business, VanGorcum, 2007.
7. L. K. Trevino, G. Weaver, Managing Ethics in Business Organizations, Stanford University Press, 2003.
8. Cf. G. Wood, M. Callaghan," Codes of Ethics in Corporate Australia", Employee Responsabilitees and Rights Journal, vol. 15, no. 4, 2000.
9. M. Kaptein, J. Wempe, „Twelve Gordian Knots When Developping an Organizational Code of Ethics”, Journal of Business Ethics, 17, 1998.
10. Filosofia morală a lui R. M. Hare, Editura Paideia, București, 2006,
11. B. Williams, Ethics and the Limits of Philosophy, Fontana Press, London, 1985
12. T. L. Beauchamp, J. F. Childress, Principles of Biomedical Ethics, Oxford University Press, 2001 (Fifth Edition)
13. P. Beauchamp, J. Childress, Principles of Biomedical Ethics, Oxford University Press, 1979.
14. Ben Mepham et alia. Ethical Matrix. Manual, February 2006, LEI, The Hague și Ellen-Marie Forsberg, The Ethical Matrix. A Tool for Ethical Assessment in Biotechnology, în L. Landeweerd et alia (eds.), BioTechnology-Ethics, Firenze, 2006.
15. M. Kaiser et alia, Developping the Ethical Matrix as a Decision Support Framework. GM fish as a case study, “Journal of Agricultural and Environmental Ethics”, 2007, no. 20.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Managementul eticii intr-o organizatie - mijloace utile in identificarea unei organizatii ale intergritatii.docx