Managementul organizațiilor sportive și comunicarea

Coordonarea este o funcţie a managementului ce urmează previziunii şi organizării. Coordonarea are rolul de armonizare a deciziilor, activităţilor şi alocării resurselor astfel încât să nu existe suprapuneri sau, din contră, domenii care să fie neglijate. O coordonare bună ne asigură o utilizare eficace şi eficientă a resurselor de care dispune un manager, oferind participanţilor la activităţile organizaţiei posibilitatea de a-şi manifesta iniţiativa într-un cadru bine stabilit.

Cel mai mare “duşman” al unei organizaţii sportive astăzi nu este o altă organizaţie sportivă, nici o altă ramură sportivă, nici mediul social, nici sportivii, nici chiar criticii sau oponenţii ei: inamicul numărul unu este structura organizaţională şi organizaţia sportivă însăşi. Datorită inerţiei lor, organizaţiile sportive riscă să-şi piardă membrii în favoarea unor promotori care sunt dispuşi să le ofere oportunităţi mai bune printr-o structură de marketing solidă. Astăzi, oamenii au nevoie de trei condiţii de bază pentru a practica un sport şi a lua parte la competiţii sportive: sprijinul material , sprijinul organizaţional şi administrarea profesionistă .

Inerţia în combinaţie cu lipsa structurii organizaţionale, absenţa procedurilor administrative, incapacitatea managerilor, nu numai că vor distruge organizaţia , dar şi mişcarea sportivă în forma cunoscută astăzi. Din aceste motive, se caută forţele de acţiune cele mai adecvate pentru a evita aceste situaţii. Organizarea, administrarea şi managementul sunt forţele de acţiune ale organizaţiilor sportive din orice ţară. Aceste trei elemente trebuie să funcţioneze împreună pentru o asociaţie, club, ligă, organizator de evenimente sau organizaţie sportivă regională, pentru a atinge cel mai înalt nivel de eficienţă şi să soluţioneze problemele care apar.

Administrarea este alocarea de resurse umane, materiale, financiare necesare pentru a menţine funcţionarea organizaţiei şi pentru a implementa acţiunile sale strategice. Odată ce structura unei organizaţii este definită clar, trebuie pusă la punct şi o administraţie eficientă pentru a spirjini şi a urmări acţiunile acestor unităţi, precum şi pentru a fi în legătură cu cei care practică sportul.

Managementul creează şi menţine un sistem coerent de proceduri decizionale şi îi motivează pe oameni ca aceştia să se poată identifica cu obiectivele şi să contribuie la realizarea planului strategic al organizaţiei. Organizaţia trebuie condusă de manageri competenţi de la primele faze de activitate până la cel mai dezvoltat stadiu al ei. Prin activităţile de relaţii cu publicul, organizaţia va proiecta atitudini pozitive şi o imagine de top care va fi preferată de public. Această imagine trebuie să fie cea a unei organizaţii care lucrează pentru beneficiul comunităţii şi este interesată mai ales de dezvoltarea fizică, mentală şi morală a tineretului. Organizaţiile sportive trebuie să acorde atenţie sporită sistemului de comunicare pe care-l adoptă. Ele trebuie să stabilească un flux de informaţii coerent, care să circule în două direcţii: pe plan intern, în interiorul organizaţiei, iar pe plan extern, spre mediul din afara organizaţiei. Pe plan intern, toate organizaţiile sportive trebuie să urmărească comunicarea dintre diferitele secţiuni, departamente şi unităţi administrative, angajaţi, sportivi, cluburi şi organizaţii afiliate care intră în structura lor. Receptorii externi includ televiziunea, radioul, presa: alte organizaţii: agenţii guvernamentale care sunt implicate în activităţile sportive şi au responsabilitatea de a dirija fonduri guvernamentale: organizaţii private care finanţează activităţile sportive şi firmele interesate în sponsorizarea evenimentelor sportive: marele public prin comunicarea realizată în mass media şi prin publicitate.