Managementul și Controlul Informațional al Costurilor

INTRODUCERE

În mod tradiţional, contabilitatea internă (de gestiune) a avut ca principal scop determinarea costului produselor, serviciilor, lucrărilor realizate de organizaţia de afaceri. Costurile erau clasificate în diverse categorii funcţionale, iar calculaţia costurilor de producţie reprezenta un amplu efort din perspectivă resurselor umane şi materiale implicate. Cu toate că în prezent informaţiile referitoare la dimensionarea costurilor sunt la fel de importante, sistemul informaţional managerial joacă un rol mult mai important. Organizaţiile de afaceri au nevoie de informaţii realiste şi oportune privind costurile, în vederea integrării activităţilor de concepere şi dezvoltare a noilor produse, fabricaţie a acestora, comercializare şi servicii post-vânzare într-o viziune de ansamblu. În multe dintre organizaţiile de afaceri din ziua de azi ritmul de înnoire a produselor şi tehnologiilor este mai rapid decât oricine şi-ar fi putut cineva imagina cu zece ani în urmă. Accentul pe calitate, productivitate şi protecţia mediului impun o nouă dimensiune în ceea ce priveşte măsurile de control al consumului de resurse. Aplatizarea piramidelor ierarhice conduce la implicarea tot mai activă a managementului inferior în decizii ce afectează performanţele globale ale organizaţiilor de afaceri. Persoanele care sunt responsabile de calculaţia şi controlul costurilor îşi văd redefinit rolul, care devine semnificativ mai amplu şi cu o definiţie mult mai specializată ca înainte. Acesta este modul în care simplă calculaţie a costurilor se transformă în managementul costurilor.

CAPITOLUL I

ROLUL CALCULAŢIEI COSTURILOR IN MANAGMENTUL INTERPRINDERI.

1.1.CE ESTE CALCULAŢIA COSTURILOR SI CUI SERVESC INFORMAŢIILE OFERITE PRIN INTERMEDIUL ACESTEIA.

Calculaţia costurilor, deşi din punct de vedere evolutiv, a apărut înaintea teoriei costurilor şi a teoriei calculaţiei costurilor, definirea ei pe baza unei interpretări ştiinţifice a avut loc mult mai târziu. Aceasta, deoarece în prima perioadă a apariţiei sale, calculaţia costurilor s-a practicat într-o formă empirică, izvorâtă din necesitatea determinării costului activităţii desfăşurate, necesitate care constituia obiectivul şi totodată, scopul calculaţiei.

Pe măsura dezvoltării şi perfecţionării calculaţiei costurilor, treptat a început să se impună ca o necesitate şi dezvoltarea laturii teoretice a acesteia pentru fundamentarea ei ştiinţifică. Astfel, apariţia şi instaurarea teoriei calculaţiei costurilor, ca element component de bază al studiului costurilor, au determinat urmărirea de la început a definirii noţiunii de calculaţie.

Pentru cunoaşterea structurii costului unitar al unui produs, al unei lucrări sau prestări de servicii, calculaţia costurilor urmăreşte, pe prim plan, determinarea mărimii costului de producţie pe fiecare articol de calculaţie, pe locuri generatoare de costuri şi pe purtători de costuri, în concordanţă cu specificul activităţii întreprinderii. În acest scop, se folosesc atât conceptele teoriei costurilor, cât şi ale teoriei calculaţiei costurilor care, astfel, îşi găsesc verificarea lor practică prin calculaţia costurilor. La rândul ei, calculaţia costurilor trebuie să-şi găsească o fundamentare ştiinţifică pentru metoda de calculaţie adoptată, fundamentare pe care şi-o asigură prin conceptele teoriei calculaţiei costurilor.

În acest context, calculaţia costurilor poate fi definită ca ansamblul de operaţii matematice folosite în conformitate cu prevederile metodologice în vigoare , pentru determinarea costului unitar al unui produs, al unei lucrări sau al unui serviciu prestat, în condiţiile tehnice, organizatorice şi funcţionale ale întreprinderii.