Managementul Stresului Profesional

Capitolul 1 – “Paradigma stresului” – de la cunoastere la prevenire

Stresul este o problema importanta in majoritatea tarilor. Pe langa faptul ca este responsabil pentru numeroase boli, acesta provoaca si multa suferinta. Stresul apare ca reactie de adaptare a organismului nostru la acei factori din exterior pe care ii percepem ca fiind agresivi si care adesea ne induc o stare de alarma resimtita atat la nivel psihic (incordare, teama, nervozitate), cat si fizic (cresterea secretiei de adrenalina, intensificarea batailor inimii, transpiratie). El nu este propriu zis o boala, dar poate duce in timp la imbolnavire. De aceea este bine sa stim ce anume ne streseaza si cum anume ne putem elibera de stres.

Termenul de “stres” desemneaza o serie de substantive cu nuante ce poate diversifica stresul : incordare, presiune, povara, forta, efort, solicitare, tensiune, constrangere, etc. Potrivit Webster’s Encyclopedic Unabridged Dictionary of the English Language etimologia cuvantului “stres” provine partial din abrevierea cuvantului englezesc “distres” partial din cuvantul “estrece” din vechea franceza cea aveau intelesurile de “constrangere, suferinta”, derivate la randul lor din latinescul “strictus”, participiu trecut a lui “stringere” cu intelesul de “a trage (din) greu”.

Alaturat termenului de stres, Selye introduce si notiune de “boala de adaptare”. El nu recunoaste ca exista boala a carei unica si exclusiva cauza ar fi stresul, dar un stres prea puternic poate determina prabusirea mecanismelor de aparare ale organismului. Cresterea frecventei batailor inimii si presiuni sangvine datorita stresului prelungit poate duce la ingrosarea arterelor, favorizand astfel aparitia infarctului. O crestere de acid gastric poate provoca o iritatie a mucoasei stomacului, cauzand ca si raspuns direct al situatiilor de stres, ulcerul duodenal sau gastric.

Denumit si maladia invizibila, stresul este, in general, consecinta adecvarii ritmului vietii profesionale la cel al vietii private. Evenimentele cele mai destructive si periculoase sunt cele care implica un conflict sau o pierdere.

Sa suferi din cauza stesului nu este un semn de slabiciune. Stesul decurge din responsabilitatile care ne coplesesc, la care se poate adauga lipsa de sustinere a colegilor si a familiei. In functie de factorii stresanti putem vorbi de stresul emotional, financiar, familial, decizional si, nu in ultimul rand, despre stresul legat de activitatea profesionala.

1.1.Ce este de facut?

Dupa cum se poate observa stresul ne poate afecta in numeroase moduri. Este recunoscut faptul ca stresul este periculos si poate ameninta viata. Japonezi au recunoscut oficial, sub termenul KAROSCHI, moarta datorata stresului din cauza excesului de munca.

Primul pas spre vindecare este admiterea faptului ca stresul este o problema reala. Pentru combaterea lui, trebuie mai intai sa recunoastem. De exemplu, in condtitiile pierderi unui examen, sau ale dezaprobarii primite din partea sefului, unora le tremura mainile, dinti le sunt inclestati, iar obrajii devin rosii instantaneu. Se poate aprecia, in acest contex, ca stresul nu este influentat numai de situatiile externe, ci si de vulnerabilitatea, de toleranta sau adaptabilitatea indivitului sau de unele trasaturi ale personalitatii acestora.

1.2.Remediile stresului

Romania are cea mai ridicata valoare europeana in ceea ce priveste numarul persoanelor afectate de stres (52%, fata de media europeana de doar 33%), urmata de hipertensiune, problemele cu vederea, colesterolul crescut, problemele de somn, greutatea, obezitatea, depresia, pe ultimul loc fiind cele legate de mobilitate (“Readers Digest”, 2006).

Caile de reducere a stresului cotidian sunt la indemana noastra si uneori le folosim pentru a ne detensiona, in mod inconstient. Petrecerea unei perioade de timp in singuratate si liniste, consacrarea a 20 minute zilnic pentru calm si contemplarea, relaxarea si dobandirea echilibrului interior prin tehnici de respiratie, toate acestea ne ajuta sa ne mentinem controlul real asupra circumstantelor, sporind confortul psihic si reducandu-ne stresul.

• Relaxarea ne ajuta sa scapam de incordarea produsa de stres, mai ales daca am avut o zi sau o saptamana grea. Ca sa ne putem relaxa in familie, este bine sa nu aducem cu noi problemele de la serviciu. Si invers, cand suntem la munca sa ne detasam de problemele de acasa, pentru a ne concetra mai bine asupra sarcinilor de serviciu.

• Somnul suficient, de 7-8 ore, fara practicarea “noptilor albe”, este o alta conditie esentiala pentru o viata lipsita de stres. Obtinerea unui somn eliberat de stres se poate realiza numai prin invatarea unor tehnici de relaxare a respirarii calme si practicarea de metode corecte de vizualizare.

• O baie calda si un masaj sunt iarasi benefice, ajutandu-ne sa avem somn mai linistitor. Automasajul, folosirea esentelor de tipul eucalipt respectiv a aromoterapiei, ungerea corpului cu ulei sau crema, frecarea pielii cu un burete cu sapun sau cu un prosop aspru in timpul baii, miscari usoare de gimnastica atunci cand am stat prea mult incordati la birou sau calculator, sunt binevenite.

• Terapia prin miscare este cu atat mai utila cu cat ducem o viata mai sedentara, fara prea multa miscare. Dansul, sportul, artele martial, mersul la cumparaturi, fitness-ul, plimbarea in aer liber, sunt tot atatea cai de descarcare a tensiunilor acumulate in corpul, dar si in psihicul nostru.

• Relatiile sociale amicable, armonioase, cu cei din jurul nostru, sunt cele mai importante cai de gestiune a stresului cotidian. Dependenta de conversatie sau simpla flecareala la telefon sau pe messenger, este data de nevoia schimbului de idei si impresii si, nu in ultimul rand, de a oferi, dar si de a primi afectiune.

• Asociat acupuncturii si homeopatiei, pozitivismul, in modul de gandire, puterea de a face haz de necaz in fata unor dificultati ale vietii, toate acestea ne ajuta sa pastram nealterata relatia dintre corp si spirit si sa mergem mai departe, infruntand “vicisitudinile” existentei.