Metode și Tehnici Utilizate în Creșterea Funcționalității Organizării Informaționale în Organizația Militară

INTRODUCERE

Organizaţiei militare, ca oricărei alte organizaţii din structurile civile sau cele militarizate, considerată un sistem dinamic complex, îi este propriu un sistem managerial cu trei subsisteme: conducător, de execuţie şi de legătură(informaţional). Considerând organizaţia un sistem cibernetic, conducerea constituie procesul de ordonare a acesteia pentru asigurarea concordanţei scop – acţiune, în acest proces informaţia având rolul de legătură între elementele umane şi materiale ale sistemului, fără de care nu este posibilă nici un fel de acţiune ordonată, dirijată spre un scop.

Cuvântul informaţional semnifică tot ceea ce se referă la informaţie şi mai ales la punerea ei în formă, de la culegere până ce ea ajunge la utilizatori, ştiind că fără informaţie nu poate exista conducere. Organizarea informaţională a unei organizaţii presupune ansamblul de operaţii şi procese orientate spre sistemul informaţional, în scopul creării, menţinerii şi perfecţionării acestuia, astfel încât organizaţia respectivă să-şi îndeplinească scopurile pentru care a fost creată.

Sistemul informaţional a existat pe toate treptele dezvoltării societăţii omeneşti, informarea fiind o condiţie pentru orice proces managerial, acesta fiind un proces de însuşire şi transmitere de informaţii. Primele sisteme informaţionale special organizate au apărut în cele dintâi decenii ale secolului XX, iar consolidarea lor a început după anul 1950, ca urmare a dezvoltării mijloacelor de automatizare a prelucrării datelor.

SISTEMUL INFORMAŢIONAL

În definirea sistemului informaţional trebuie avut în vedere, atât aspectul organizatoric al acestuia, cât şi cel tehnic; apoi, o informare completă şi de calitate, precum şi valorificarea integrală a informaţiei nu se poate concepe decât în cadrul unui asemenea sistem conceput ca ansamblu integrat, care cuprinde proceduri, metode şi mijloace, folosite atât pentru generarea şi păstrarea datelor, cât şi pentru transformarea lor în informaţii, inclusiv echipamente, asigurarea cu programe, date structurate pe criterii de eficienţă, ca şi metodele de folosire raţională a lor.

Sistemul informaţional – ca instrument de conducere, este o componentă a conducerii în general, curentă şi de perspectivă, care realizează legătura necesară între organele conduse şi cele conducătoare, dar şi invers.

Componentele unui sistem informaţional sunt informaţiile, fluxurile informaţionale, procedurile şi mijloacele de testare a informaţiei; în esenţă, acest sistem înseamnă oameni, mijloace, procedee şi programe de lucru, care toate concură la culegerea, transmiterea, prelucrarea şi păstrarea informaţiilor, structurate într-un sistem complet, care asigură elaborarea deciziilor pentru desfăşurarea proceselor decizionale, la un anume eşalon ierarhic, ţinând seama de totalitatea elementelor care interacţionează reciproc.

Din sistemul informaţional face parte şi sistemul de comunicaţii, care reprezintă ansamblul proceselor prin care se efectuează operaţia de unire a uneia sau mai multor surse de informaţii, prin intermediul reţelelor de telecomunicaţii şi prin funcţionarea emiţătoarelor , a receptoarelor, precum şi a reţelelor intermediare.

Sistemul informaţional are nevoie de nomenclaturi şi codificări unitare, iar ca să facă faţă perturbaţiilor provenite din exterior, trebuie să aibă un caracter de sistem cibernetic, adică prevăzut cu legătura de reacţie, menită să asigure corectarea abaterilor sistemului de la funcţionarea normală, asigurând stabilitatea dinamică a acestuia.