Migrația Forței de Muncă din România

1. INTRODUCERE

1.1. DEFINIREA CONCEPTULUI DE MIGRAŢIE

Migraţia poate fi definitã ca fiind acea deplasare în teritoriu a populaţiei determinată de factori sociali, politici, economici sau naturali .

Conceptul de migraţie se particularizează în alte două subconcepte complementare; cel de emigrant şi de imigrant.

Emigrarea reprezintă ,,o formă de mişcare migratorie cu caracter definitiv care presupune obligatoriu schimbarea reşedinţeidomiciliului şi opţional renunţarea la cetăţenie”.

Imigrarea ,,presupune plecarea definitivă din ţara de origine sau de rezidenţă”.

În prezent, conceptul de migraţie (pe termen lung), reprezintă cazul de ,,persoane care se deplasează într-o ţară, alta decât cea proprie, pe o perioadă de cel puţin un an, astfel încât ţara de destinaţie devine în mod efectiv pentru acestea noua ţară de reşedinţă. Din punct de vedere al ţării de plecare, persoana respectivă va fi emigrant pe termen lung, iar din punct de vedere al ţării de sosire, persoana va fi imigrant pe termen lung.”

1.2. CARACTERISTICI

Migraţia forţei de muncă ca fenomen economic, social si politic prezintă o serie de caracteristici. Printre acestea se numară faptul ca imigranţii desfãşoarã activitãţi în neconcordantã cu studiile, aptitudinile şi calificãrile dobândite în România, considerat un dezavantaj la întoarcerea în ţarã ,din punctul de vedere al continuităţii în muncă.

Migraţia forţei de muncă are deseori efecte negative asupra familiilor şi, în special, asupra educaţiei copiilor. Astfel scade rata căsătoriilor şi a natalităţii, concomitent cu sporirea ratei divorţurilor.

Migraţia influenţează şi relaţiile dintre sexe, pentru că femeile care au lucrat în străinătate s-au învăţat cu un câştig destul de consistent, sunt mai independente economic şi mai libere.

Majoritatea tinerilor pleacă în străinătate(Germania, Belgia, S.U.A , Marea Britanie) cu burse pentru a face facultate sau doctoratul, preferând sa rãmânã în ţara respectivã dupã ce aprofundeazã studiile. De exemplu,în Canada, existã o comunitate puternicã de români.

Migraţia a favorizat ameliorarea şi modernizarea sistemelor de securitate socială existente şi crearea unui sistem comunitar care să asigure protecţia socială a muncitorilor migranţi.

O altã caracteristicã importantã a fenomenului migraţiei o reprezintã reducerea productivităţii muncii şi starea de incertitudine în ceea ce priveşte planul de dezvoltare a companiilor pe termen mediu şi lung.

Trăsătura principală a migraţiei internaţionale a forţei de muncă constă, în faptul că acest proces are loc în strânsă legătură cu fluxul internaţional de capital. O parte a forţei de muncă din ţările slab dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare să emigreze în aceste ţări determină tendinţa de concentrare a capitalurilor în funcţiune în ţările dezvoltate.

2. DESCRIEREA ŞI EVOLUŢIA FENOMENULUI MIGRAŢIONIST AL FORŢEI DE MUNCÃ DIN ROMÂNIA

Fenomenul migraţionist a existat dintotdeauna, concretizat prin transhumanţã, invazii, colonizări şi cruciade, sau provocate, de cele mai multe ori, de atracţia exercitată de regiunile mai bogate asupra populaţiilor mai sărace.

Odată cu trecerea timpului, fenomenul a căpătat noi dimensiuni. Oamenii migrau pentru a-şi schimba locul de muncă şi condiţiile de trai. De regulă, emigrau indivizi sau familii în căutare de locuri de muncă, majoritatea emigranţilor fiind necalificaţi erau angajaţi pentru munci fizice, grele sau insalubre. Evoluţia migraţiei actuale oglindeşte din multe puncte de vedere situaţia din trecut.

În zilele noastre, acest fenomen se petrece în mare parte, tot din nevoia populaţiilor sărace de a-şi îmbunătăţi condiţia de viaţă, dar trebuie avut în vedere faptul că migraţia reprezintă un risc în producerea unor crize la nivel local, comunitar, statal, continental, global, care ar putea influenţa în mod negativ ordinea socială. Se poate observa nemulţumirea comunităţilor din afara ţării, asupra faptului că există foarte mulţi români pe teritoriu ţării lor, iar aceştia reprezintă pentru ei o reală ameninţare, întrucât sunt priviţi ca fiind hoţi care tulbură ordinea socială.

În România, migraţia internationalã s-a manifestat sub forma a trei tendinţe principale :

- prima tendinţã s-a conturat, cu precãdere, în perioada regimului comunist, în care migraţia internaţionalã s-a identificat, în cea mai mare parte, cu emigraţia definitivã, care a avut atât o motivaţie politicã, cât şi un caracter etnic. În cursul acestei perioade, emigraţia temporarã s-a bazat pe acordurile încheiate de România cu alte state în domeniul transferului şi schimbului de forţã de muncã.

- cea de-a doua tendinţã s-a manifestat imediat dupã 1989, în condiţiile în care România “şi-a deschis graniţile”, permiţând libera circulaţie a cetãţenilor sãi. Circa 75% din fluxul migrator extern l-a constituit, în acea perioadã, emigrarea definitivã, iar restul de 25% fiind reprezentat de trecerile frauduloase ale frontierei, cãlãtoriile turistice sau oficiale şi exodul temporar(sezonier) pentru ocuparea unui loc de muncã în strãinãtate. În perioada menţionatã, acest exod caracteriza ieşirile efectuate de şoferi în Turcia, munca practicatã de lucrãtorii constructori, meşteşugarii şi ţãranii din judeţele limitrofe graniţei cu Iugoslavia.

- cea de-a treia tendinţã s-a manifestat în întreaga perioadã urmând anului 1990 şi pânã în prezent, în condiţiile în care atât migraţia definitivã, cât şi cea temporarã au cãpãtat un caracter aproape exclusiv economic. În aceastã perioadã, unii specialişti vorbesc chiar despre formarea unor adevãrate “pungi de emigraţie” în zonele de sãrãcie cronicã, care caracterizeazã satele cu un potenţial agricol redus sau micile oraşe cu un profil economic nediversificat, dependente de o singurã ramurã sau chiar de o singurã unitate economicã aflatã în declin.

Migraţia forţei de muncă din România, accentuatã în urmã cu 14 ani prin aşa-numitul „comerţ cu valiza” cãtre Polonia şi Iugoslavia, a fost influenţatã de ofertele de muncă venite din Israel, Germania şi Italia. Conform unor studii de specialitate, cel mai mare flux de migraţie internaţionalã cãtre Italia provine din Moldova. Rezultatele recensamântului realizat anul trecut (scãderea populaţiei României cu un milion de persoane) au scos la ivealã posibilitatea ca o parte dintre cei care muncesc în strãinãtate sã nu fie înregistraţi (ilegal) .