Modalități de raționalizare a procesului decizional în companiile autohtone

INTRODUCERE

Actualitatea temei. Procesul decisional reprezintă acea succesiune de acțiuni fundamentale desfășurate la nivelul organizației, menite să determine modalitățile de utilizare cât mai eficientă a resurselor în vederea satisfacerii cît mai calitative și realizării obiectivelor. Prin urmare, cu cît mai calitativ este realizat procesul decizional, cu atât mai rezultativ este managementul organizației. În Republica Moldova dezvoltarea managementului se află la o etapă incipientă, Astfel, cercetarea și identificarea modalităților de îmbunătățire a procesului decizional reprezintă un imperativ de cea mai mare actualitate pentru RM.

Un proces decizional nu poate fi considerat de succes, dacă nu se finalizează cu implementarea exactă și completă a deciziilor adoptate. În cazul RM, lucrurile stau tocmai invers, aici, tot ce contează, este adoptarea grabnică a deciziilor.

Scopul și obiectivele cercetării. Scopul prezentei cercetări rezidă în studierea complexă a procesului decizional din RM și identificarea metodelor de eficientizare a acestuia.

Pentru obținerea scopului stabilit, proiectez să realizez următoarele obiective:

- analiza teoretică a procesului decizional și a modelelor decizionale, precum și identificarea elementelor determinante pentru acestea;

- identificarea și analiza particularităților procesului decizional;

- identificarea modalităților de eficientizare a procesului decizional în cadrul organizațiilor din RM.

Sunt multe sensuri în care termenul de raținalizare este folosit în literatura de specialitate. Teoria economica clasică presupune că un decident perfect înformat și un decident rațional ar optimiza cu succes rezultatele.

La sporirea eficienței managementului firmei, o contribuție importanta are raționalizarea deciziilor de conducere si a subsistemului decizional în însamblul său. Într-o țară cărei economie este cu adevarat capitalistă, nucleul, este reprezentat de problema raționalizării eficiente a deciziilor de conducere, în strânsă legatură cu preocupările privitoare la evaluare a eforturilor și efectelor generate de modernizare a managementului organizațiilor.

Metodologia cercetării include informarea aprofundată, cercetarea și analiza subiectului în baza unor lucrări științifice, dar și în baza informației furnizate de anumite web site. Alte surse de informare reprezintă articole ale diverselor redacții economice și politice.

Cuvinte cheie: Decizii, management, rationalitate, resurse.

CAPITOLUL I. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND PROCESUL DECIZIONAL ÎN CADRUL ORGANIZAȚIEI 1.1 Decizia și procesul decizional în cadrul organizației În raționalizarea procesului decizional, informația, are o importanță covârșitoare stând la baza luării deciziei. După cum consideră Peter Drucker, 'Cele mai multe decizii trebuie să se bazeze pe cunoștințe incomplete, fie deoarece informatia nu este disponibilă, fie pentru că ar costa prea mult în timp și bani pentru a o obține'. Procesele decizionale care se desfașoară astăzi la nivelul firmelor sunt caracterizate de o evoluție în sens contrar a doua dintre elementele lor definitorii: durata, respectiv volumul de informații prelucrate. Pentru a avea drept rezultat o decizie bine fundamentată și oportună, orice proces decizional trebuie să achiziționeze, prelucreze și interpreteze un volum din ce în ce mai mare de informații, într-un timp din ce in ce mai scurt. Creșterea gradului de rationalizare a deciziilor, care este esența managementului, echivalează cu amplificarea eficacității mijloacelor microeconomice, de unde și necesitatea acționării în direcția conceperii și operaționalizării unor metode, tehnici și modalități adecvate de raționalizare a procesului decizional. Unii specialiști consideră că eficiența unei decizii poate fi apreciată în funcție de raportul dintre rutină și decizie. Valoarea acestui raport este cu atât mai mare cu cât numarul și complexitatea rutinelor este mai mare și cu cât frecvența deciziilor pentru cazuri neprevazute este mai mică iar numarul deciziilor obținute între doua sau mai multe rutine este mai mare.

Prin urmare, vreau să incep procesul de cercetare a cadrului bibliografic internațional cu lucrarea lui G. Johns „Comportament organizațional: înțelegerea și conducerea oamenilor în procesul muncii” [1]. Făcînd referință la lucrările cercetătorilor R. Cyert și J. March „A behavioral theory of the firm (1963)”, , autorul G. Johns definește procesul decizional drept procesul prin care se dezvoltă angajarea față de un anume curs al acțiunii pentru rezolvarea unor probleme [1, p.358].

În opinia autorilor, procesul decizional rațional din punct de vedere structural cuprinde etapele de identificare a problemei, de căutare a informațiilor relevante, de dezvoltare și evaluare a soluțiilor alternative, de alegere și implementare a celei mai bune soluții, de monitorizare și evaluare a soluției implementate [1, p.360]. Autorii consideră că raționalitatea perfectă produce decizii care sunt complet informate, perfect logice și orientate spre profitul economic [1, p.360]. Citîndu-l pe H. Simon în lucrarea „Administrative behavior (1957)”, acesta decelează faptul că raționalitatea perfectă este utilă doar în cazurile teoretice, propunînd folosirea noțiunii raționalitate limitată, pe motiv că oamenii sunt limitați în capacitatea lor de a obține și procesa

informații, constrînși de timpul limitat pentru rezolvarea problemei și afectați de considerațiile politice [1, p.361].