Modelul Suedez de Management - Abordarea Cuadrodimensionala a lui Hofstede

Modelul suedez de management - abordarea cuatrodimensionala a lui Hofstede

Introducere.

Suedia este cu siguranta o tara in care lucrurile merg bine, asa cum o demonstreaza clar statisticile demne de invidiat. Statistic vorbind, suedezilor nu li se poate reprosa mare lucru. Asistenta medicala de exceptie a facut ca Suedia sa fie tara cu populatia cea mai varstnica din lume (18,1% din totalul populatiei are peste 65 de ani) si numai japonezii au o speranta de viata mai ridicata (Japonia 79 de ani, Suedia 78 de ani). Mortalitatea infantila este printre cele mai scazute din lume (locul patru din finalul clasamentului). Cu o populatie de 8,6 milioane, ocupand o suprafata de 450 000 de kilometri patrati, Suedia se plaseaza confortabil cu o densitate a populatiei de 19 locuitori pe km patrat. Desi ca marime ocupa numai locul 54 in lume, Suedia se afla pe locul 18 in ceea ce priveste PIB-ul, revenindu-i un meritoriu loc 5 la PIB-ul pe cap de locuitor, in valoare de 25 487 de $ anual.

Acest belsug se reflecta in nivelul de trai in ceea ce priveste bunurile proprietate personala, suedezii sunt pe primul loc in lume la telefoane, pe locul cinci la masini de spalat, pe locul sase la cuptoare cu microunde, pe locul sapte la frigidere si videorecordere si pe locul zece la automobile. Cu un procent de alfabetizare de 99%, suedezii detineau, in perioada 1990-1991, locul doi in lume (dupa Zimbabwe!) in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca a populatiei, cu 69,3%. Datoria straina este mica, iar ajutorul acordat tarilor straine este foarte mare se afla pe locul noua in lume in ceea ce priveste ajutorul bilateral (si pe locul patru ca donator bilateral, raportat la procentajul din PNB). Suedia detine un remarcabil loc 14 in ceea ce priveste productia industriala si locul 15 in ceea ce priveste comertul mondial. Sunt niste cifre excelente pentru o tara cu o populatie mai mica de 9 milioane, dat fiind ca Suedia nu este "un atelier in care se munceste in conditii grele".

Cu o populatie aflata intr-un proces lent de crestere (Suedia are gospodariile cele mai mici, cu 2,2 persoane per locuinta) si dispunand de vaste rezerve funciare, minerale si energetice, Suedia pare sa nu aiba cine stie ce probleme de ordin material. Potrivit Indexului Dezvoltarii Umane elaborat de ONU, Suedia este din nou bine pozitionata. Indexul, care este intocmit pe baza unor factori precum PIB-ul pe cap de locuitor, speranta de viata, alfabetizarea la varsta adulta, anii de studiu, puterea de cumparare etc. plaseaza Suedia pe locul cinci, dupa Japonia, Canada, Norvegia si Elvetia, in ceea ce priveste standardele dezvoltarii umane.

Singurele statistici negative ale Suediei se refera la atacurile de cord cele mai multe din lume, 37,3% dintre decese fiind cauzate de acestea; crime locul 18; delicte referitoare la droguri locul doi. Cat priveste varsta la care se casatoresc femeile suedeze, 27,6 ani, acestea se afla pe locul doi in lume intr-un clasament al celor mai varstnice mirese, iar Suedia ocupa locul sapte in lume intr-un clasament al tarilor cu cel mai ridicat cost al vietii, insa acesti ultimi doi factori pot fi considerati in egala masura pozitivi.

Industria suedeza s-a bucurat de o perioada de prosperitate intre anii 1945- 1960, cand Norvegia si Danemarca au fost tinute pe tusa de revenirea postbelica foarte lenta, iar Finlanda s-a confruntat cu un handicap serios, fiind nevoita sa plateasca rusilor o suma imensa (si nejustificata), reprezentand reparatii de razboi. Marile companii multinationale suedeze Volvo, Saab, Electrolux, SKF, Axel Johnson si asa mai departe au inflorit in acea perioada, cand otelul suedez era recunoscut ca fiind cel mai bun din lume. Prosperitatea altora da nastere deseori la invidia vecinilor, mai ales cand este insotita de o anumita impasibilitate. In regiunea nordica, Suedia era considerata o tara importanta, preocupata de exporturi, puternica din punct de vedere financiar, indestulata si enervant de ingamfata.