Noi domenii de afaceri ce se vor dezvoltă în România - biodiesel

aaAURUL VERDE-BIODIESELULaa

1) Premise ale apariţiei biodieselului

Criza provocată de epuizarea combustibililor fosili şi înlăturarea dezastruoaselor modificări ale mediului înconjurător constituie o preocupare majoră a oamenilor de ştiinţă şi chiar a întregii omeniri, toate acestea creînd premisele apariţiei altor surse de combustibili.

În prezent petrolul şi gazele naturale sunt considerate ca fiind principalele surse energetice ale planetei. Aceste surse naturale sunt epuizabile ireversibil. În economia mondială există o confruntare a cererei şi ofertei întrucât bazinele de extracţie sunt din ce în ce mai puţine iar nevoia de resurse este în continuă creştere. Lumea este în căutare permanentă de energie şi cantitatea de petrol rămasă în subsolul planetei nu depăşeşte 830 miliarde de barili. Cu un consum anual la nivel mondial de 20 miliarde de barili, cel târziu până în 2050, rezervele de petrol vor seca.

Astfel, au apărut preocupări pentru fabricarea de biocarburanţi din materii prime regenerabile (biomasa).

« Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din agricultură, inclusiv substanţele vegetale şi animale, silvicultură şi industriile conexe, precum şi partea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi urbane. » Biomasa poate fi recoltată şi utilizată pentru producerea de materiale de construcţie şi combustibili.

În prezent, principalii biocarburanţi existenţi sunt: bioetanolul, biodieselul şi biogazul.

Biodieselul este un combustibil diesel 100% natural, care poate fi produs din rapiţă, palmier, soia, floarea-soarelui, ulei de măsline etc. Un carburant cu calităţi superioare motorinei, obţinut din uleiul plantelor tehnice. Biodieselul poate substitui dieselul obişnuit, fără a fi nevoie să fie realizate modificări la motor, şi menţine capacitatea sarcinii utile şi raza dieselului. Şi, cel mai important, nu este poluant. Biodieselul este biodegradabil, nontoxic şi nu conţine sulf. Un raport referitor la studiul ciclului de viaţă al biodieselului, comandat de către Departamentul de Energie împreună cu Departamentul de Agricultură al Statelor Unite, a concluzionat că biodieselul reduce emisiile nete de dioxid de carbon cu 78%, în comparaţie cu dieselul petrolier. Era aurului negru se apropie de sfârşit şi urmează era petrolului verde.

2) Dezvoltarea Industriei Biodieselului în România

Biodieselul, care până acum patru ani lipsea cu desăvârşire de pe piaţa combustibililor, reprezintă acum un sector de piaţă de minimum 25 milioane de euro, cu perspectiva de a se tripla în următorul an. Ţările membre ale Uniunii Europene, trebuie să îndeplinească, directiva EC/2003/30 din 8 mai 2003 în care Consiliul Parlamentului European prevede că până în anul 2010, biocombustibilii să reprezinte 5,75% din consumul total.

În calitate de membru al Uniunii Europene, România este obligată să respecte condiţiile stabilite având de ales între a produce biocombustibilii necesari sau să devină importatoare.

În prezent cantitatea de biodiesel utilizată în amestec cu motorina este de 3 % şi se urmăreste ca până în anul 2009 să se ajungă la un procent de 4 %. Anual se consumă circa 3 milioane tone de motorină, rezultând un consum de biodiesel de 90000 tone. Potentialul pieţei

româneşti poate ajunge până la 900.000 de tone pe an, dacă regiile autonome de transport, CFR, companiile de constructii de drumuri, maşinile agricole ar folosi motorina în amestec cu până 30% biodiesel. În condiţiile în care necesarul intern ar fi de 300.000 tone, o parte a producţiei ar putea fi destinată exportului pentru a echilibra balanţa de plăţi. (import = export).

Domeniul agricol ocupă o pondere importantă în economia ţării, ca urmare febra biodieselului a cuprins şi România, iar investiţiile în domeniu încep să apară. În condiţiile în care ţara noastră beneficiază de terenuri virgine, netratate chimic, ideale pentru cultivarea unor culturi de rapiţă şi floarea-soarelui, conferă un atuu în faţa statelor Uniunii Europene, creînd din România „principalul rezervor” de biodiesel. « Recent au fost înregistrate trei soiuri de rapiţă de toamnă pentru ulei care datorită calităţii uleiului şi şrotului sunt apreciate ca premieră mondială. Denumirea comercială a soiurilor este: Diana, Doina şi Perla, urmând a fi brevetate de către SC ITC SRL. »

«Dacă până acum ceva vreme, investitorii erau mai mult interesaţi să cultive rapiţă, materie primă din care se produce biocombustibilul, pe care apoi să o exporte, lucrurile s-au schimbat fundamental. Deja de anul trecut a început producţia de biodiesel în România, iar anul acesta au fost anunţate deschiderea altor rafinării. Interesant este faptul că cei care au produs şi vândut deja primul litru de biodiesel sunt companii cu capital 100% autohton. Este cazul producătorului de ulei Ultex Ţăndărei, care din octombrie anul trecut produce Biodil, sau a unor companii mai mici precum Argus Râmnicu Vâlcea, Chemission (judeţul Alba) sau Autoelite Baia Mare. Din datele oficiale ale Ministerului Agriculturii, Pădurii şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) în întreaga ţară la nivelul anului trecut erau 16 companii care produceau între 360 şi 30.000 de tone/an. Pentru 2009, se preconizează intrarea în producţie a unor unităţi mari, astfel încât capacitatea ar putea creşte până la sfârşitul anului la peste 300.000 de tone, după cum spun reprezentanţii MAPDR. Jucătorii de pe piaţă estimează însă că numărul celor care produc a ajuns în momentul de faţă la 30. La acestea se adaugă mai multe investiţii în domeniu deja anunţate - Ulerom Vaslui, firmă controlată de omul de afaceri Adrian Porumboiu, Argus Constanţa, Rompetrol, Petrom, Expur Urziceni, TCE 3 Brazi din Piatra Neamţ. Şi marile concerne internaţionale au văzut oportunităţile de pe piaţa românească. Grupul portughez Martifer şi germanii de la DTK au cumpărat suprafeţe agricole pe care vor cultiva rapiţă pentru producţia de biodiesel.»

2.1 Cererea şi Oferta de Biodiesel şi factorii determinanţi ai acestora

În acest moment pe piata româneasca a biodieselului oferta este mult mai mare decât cererea. «Prin ofertă se inţelege cantitatea de bunuri şi servicii pe care diferiţi agenţi economici vânzatori sunt dispuşi să o cedeze pe piaţa contra plată, la un anumit nivel al preţului şi într-o anumită perioada de timp.» Oferta depinde în mare masură, în afara de preţ şi de o serie de alţi factori cum ar fi : costul de producţie, preţul altor bunuri, preţul factorilor de producţie, tehnologia existentă, concurenţa.

a) Costul şi factorii de producţie. La un hectar de teren cultivat se pot obţine cantităţi cuprinse între 1,6 şi 2,5 tone de seminţe de rapiţă. Din 2,5 tone de seminţe de rapiţă se pot obţine aproximativ 900 de kilograme de ulei crud. Dacă se ia în calcul faptul că pentru înfiinţarea şi recoltarea unei culturi de rapiţă costă aproximativ 850 lei pentru un hectar şi că preţul de piaţă al seminţelor de rapiţă se situează la 170 de dolari tona, rezultă un profit de 400 lei la hectar. Astfel, la 1.000 de hectare de teren cultivate cu rapiţă, se obţine o producţie de 2.500 tone seminţe la hectar, iar profitul se va ridica la aproximativ 420.000 lei. În cazul utilizării uleiului de floarea-soarelui, este nevoie de o etapă suplimentară de prelucrare, costurile de producţie fiind astfel puţin mai mari. În cazul în care costul de producţie al unui bun scade, va creşte oferta acestuia.

b) Preţul altor bunuri. În România, biodieselul se comercializează cu până la 30-40 de bani mai ieftin decât motorina clasică, pentru că au acciză zero, conform Codului Fiscal intrat în vigoare la 1 ianuarie anul trecut.

c) Tehnologia. În România producerea de biodiesel este profitabilă atât timp cât se foloseşte o structura integrată.Marii proprietari de ferme, care deţin suprafeţe mari de terenuri cultivate cu plantaţii de rapiţă, floarea-soarelui au un avantaj prin faptul că nu se vad nevoiţi să procure materia primă necesară producţiei de biodiesel, putând astfel investi în tehnologii moderne care vor avea ca efect creşterea productivităţii factorilor de producţie şi implicit diminuarea costurilor de producţie.