Organizarea financiară a întreprinderii

1. Finanţele in cadrul structurii organizaţionale

Agenţii economici isi desfasoara activitatea intr-un mediu economic caracterizat prin numeroase influente de ordin legislativ, fiscal si social. Firma este supusa acţiunii unui sistem constant de factori dintre care mai impotanti aparţin interacţiunii cu piaţa financiara si structurile sale.

Manifestarea funcţiei financiare presupune, in plan organizatoric, existenta activităţii financiare, ca un domeniu distinct si bine definit al sistemului de activitati ale întreprinzătorului. Acest domeniu este menit sa ofere întreprinzătorului mec 313i88d anismul concret prin care se cunosc si se rezolva cerinţele de ordin cantitativ si calitativ pe care le implica manifestarea fenomenului financiar in viata întreprinderii. In acest sens, activitatea financiara a întreprinderii foloseşte un sistem de modele, metode, procedee si instrumente, prin intermediul cărora:

- se cunosc realităţile economico-financiare

- se fac evaluări si prognoze

- se fundamentează si se iau decizii in cunoştinţa de cauza, se efectuează nemijlocit operaţiuni financiare

- se furnizează informaţiile din interiorul si exteriorul întreprinderii.

Locul si rolul activităţii financiare in cadrul sistemului economic întreprindere

In condiţii normale activitatea economica a unei firme presupune plasarea disponibilităţilor in instrumente specifice, gestionarea raţionala a efectelor, utilizarea eficienta a creditelor etc.

Exista deosebiri de conţinut in ceea ce priveşte noţiunea de activitate financiara si gestiune financiara.

Astfel gestiunea financiara se refera in mod expres la un ansamblu corelat de decizii si operatiuni conexate acestora ce privesc administrarea in conditii de eficienta a fondurilor intreprinderii si respectiv obtinerea si repartizarea rezultatelor sale financiare.

Managementul financiar isi propune sa organizeze, analizeze si sa evidentieze aspectele caracteristice unei gestiuni sanatoase a firmelor, indiferent de dimensiunea economica si financiara a acestora.

Fireste ca specificitatea fiecarui tip de actiune lucrativa isi impune amprenta asupra modului de a actiona in diferite situatii.

Activitatea financiara cuprinde o sfera mult mai larga de probleme. Ea consta intr-un ansamblu de acte fizice, intelectuale si morale, infaptuite in mod constient in scopul asigurarii echilibrului financiar in intreprindere. Pe langa deciziile si operatiunile propriu-zise aferente acestora, care dau continut gestiunii financiare, activitatea financiara mai presupune acte (fapte) privind:

- organizarea si conducerea acestui tip de activitate

- asigurarea consumurilor energetice si materiale pe care ea le implica

- dotarea cu echipamentele adecvate

- recrutarea si perfectionarea profesionala a personalului din acest domeniu

- problemele ergonomice ale muncii lor

- implementarea de sisteme informationale si informative etc.

Prin integrarea activitatii financiare in sistemul de activitati al intreprinderii, activitatea financiara realizeaza in mod necesar conexiuni cu absolut toate celelalte activitati. Suportul intregii vieti economice il reprezinta echilibrul dintre venituri si costuri, ceea ce in plan financiar inseamna echilibrul dintre necesarul si existentul de resurse de finantare.

In vederea realizarii actiunilor specifice, de fundamentare, adoptare si infaptuire a deciziilor financiare, activitatea financiara face uz de modele, metode, procedee si instrumente adecvate scopului sau.

Desfasurarea normala si cu eficienta scontata a activitatii financiare poate avea loc numai in masura in care formele sale organizatorice raspund pe deplin unor cerinte de optim. Astfel fiecare forma organizatorica luata in parte trebuie sa asigure:

- desfasurarea normala, operativa a tuturor operatiunilor financiare;

- organizarea si functionarea corespunzatoare a fluxului informational financiar; sesizarea tuturor perturbatiilor din circuitul financiar pentru a putea fi adoptate deciziile financiare de corectare in timp real;

- prelucrarea si furnizarea de informatii in timp util, corespunzatoare cantitativ si calitativ factorilor interesati pentru a se cunoaste evolutia fenomenelor economico-financiare si a putea fundamenta si adopta decizii cu privire la celelalte activitati ale intreprinderii si la rezultatele pe ansamblul sistemului.