Organizarea Relațiilor de Arendă

INTRODUCERE

Pamîntul si celelalte componente ale naturii, adica subsolul, apele, padurile, regnul animal constituie bogatia nationala a statului, indiferent de tipul de proprietate asupra lor.

Pamîntul constituie sursa principala de asigurare a hranei si folosirea lui rationala a devenit astazi problema de baza a însasi existentei umane. Pe toate meridianele globului se întreprind masuri de gestionare si de folosire rationala a solului, în contextul cresterii decalajului dintre cerere si oferta de produse agroalimentare, determinata de factorul demografic, pe de o parte si de resursele de teren arabil, relativ limitate, pe de alta parte. Fenomenul globalizarii activitatii umane, interdependenta factorilor politici, demografici, ecologici, etc., au impus o noua abordare în gospodarirea pamîntului în conformitate cu conceptul dezvoltarii durabile si al respectarii normelor de protectie a mediului înconjurator.

Realizarea acestor deziderate este posibila în cadrul unui sistem complex de evidenta tehnica, economica si juridica a tuturor resurselor si în primul rînd al fondului funciar, pentru ca, pe aceasta baza solul sa poata fi folosit si gestionat rational în vederea asigurarii productiei de bunuri agricole, iar teritoriul în ansamblul sau, sa poata fi sistematizat, amenajat si gospodarit, corespunzator cerintelor societatii umane.

Dupa încheierea privatizarii în masa si a reorganizarii întreprinderilor agricole colective în republica Moldova circa 1 milion de cetateni din localitatile rurale au devenit proprietari de terenuri agricole. Majoritatea subiectilor ce activeaza în agricultura este prezentata de circa 200 mii de gospodarii taranesti, în proprietatea fiecareia dintre acestea aflîndu-se în mediu cîte 1,8 ha de teren agricol.

Luînd în evidenta toate avantajele proprietatii private, o astfel de fragmentare a terenurilor agricole a devenit, totusi, una din principalele probleme ale sectorului agrar din Moldova în perioada de dupa privatizare. Depasirea acesteia este necesara pentru a ridica productivitatea si rentabilitatea productiei agricole; eficienta utilizarii fortei de munca, a tehnicii si tehnologiilor avansate, pentru sporirea veniturilor si eliminarea saraciei din localitatile rurale.

La ordinea zilei urmatoarei etape a reformei în agricultura se afla problema dezvoltarii întreprinderilor agricole private de tip nou (gospodarii taranesti, societatii cu raspundere limitata, societati pe actiuni etc.), a crearii cooperativelor si asociatiilor de fermieri, a întreprinderilor de prelucrare a productiei agricole si a infrastructurii. Totodata, prezinta importanta faptul ca dimensiunile noilor întreprinderi sa asigure nu doar necesitatile locale, ci si orientarea acestora spre export si capacitate mare de productie ce ar face fata concurentei atît ca pret, cît si calitate.

Pe piata funciara nou formata arenda a devenit în perioada de dupa 1999/2000 forma de baza de consolidare a pamîntului. Comparativ cu vînzarea - cumpararea, ipoteca, mostenirea si alte forme de tranzactii, anume arenda s-a dovedit a fi cea mai potrivita forma (din punct de vedere economic si psihologic), acceptata atît de proprietarii funciari, cît si de arendasi. În acelasi timp, arenda se mai confrunta cu un sir de probleme, rezolvarea carora ar permite accelerarea dezvoltarii relatiilor de piata în domeniul agriculturii.

În aceste conditii apare necesitatea de a determina clar locul si rolul relatiilor de arenda în sistemul valorificarii pamîntului.

Reesind din cele relatate, putem mentiona ca scopul acestei lucrari este studierea organizarii relatiilor de arenda în plan teoretic (la capitolul I) si în mod practic pe baza societatii cu raspundere limitata (SRL) „Inatol-Agro”.

Lucrarea este compusa din patru capitole de baza: în primul capitol este prezentata baza teoretica a organizarii relatiilor de arenda, capitolele doi si trei – caracteristica generala a întreprinderii „Inatol-Agro” si constituirea relatiilor de arenda în aceasta întreprindere, iar la capitolul IV sînt determinate caile de perfectionare ale acestor relatii.