Posibilități de formare a capitalului Spitalului Clinic de Pediatrie Sibiu

CAPITOLUL I

Cadrul legislativ

Responsabilitatea pentru asigurarea sănătăţii publice revine Ministerului Sănătăţii Publice, autorităţilor de sănătate publică teritoriale, precum şi autorităţilor de sănătate publică din cadrul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie.

Conform articolului 34 din Constitutia Romaniei, cetăţenilor români le este garantat dreptul la ocrotirea sănătăţii. Statul român se obligă să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi sănătăţii publice. Statul român, prin organizarea asistenţei medicale şi a sistemului de asigurări sociale pentru boală se preocupă de protecţia sănătăţii fizice şi mentale a persoanei, potrivit legii.

Activităţile de asistenţă de sănătate publică se finanţează de la bugetul de stat, de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, de la bugetele locale, din venituri proprii, fonduri externe rambursabile şi nerambursabile, contracte cu terţii, precum şi din contribuţii personale şi plăţi directe, după caz, potrivit legii.

Ministerul Sănătăţii Publice asigură coordonarea programelor naţionale de sănătate aprobând domeniile prioritare de acţiune, strategia, obiectivele anuale, structura programelor naţionale de sănătate şi a subprogramelor de sănătate, precum şi necesarul de resurse financiare pentru realizarea programelor naţionale de sănătate.

Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate elaborează structura programelor şi subprogramelor de sănătate, în colaborare cu direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii Publice şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, fundamentând necesarul de resurse financiare în raport cu obiectivele şi activităţile cuprinse în programele de sănătate.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate asigură organizarea şi monitorizarea programelor naţionale de sănătate cu scop curativ finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Ea răspunde de asigurarea, urmărirea şi controlul fondurilor alocate pentru derularea programelor şi subprogramelor de sănătate cu scop curativ, precum şi de monitorizarea, controlul şi analiza indicatorilor fizici şi de eficienţă, prin intermediul caselor de asigurări de sănătate judeţene.

Coordonatorii regionali şi locali din cadrul institutelor şi centrelor de sănătate publică, respectiv din cadrul autorităţilor de sănătate publică judeţene asigură implementarea şi monitorizarea programelor naţionale de sănătate la nivel regional, respectiv local.

Finanţarea programelor naţionale de sănătate se realizează cu fonduri de la bugetul de stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, precum şi din alte surse, inclusiv din donaţii şi sponsorizări, în condiţiile legii. Sumele alocate programelor naţionale de sănătate sunt aprobate anual prin legea bugetului de stat. Aceste sume sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor sanitare prin care acestea se derulează şi se utilizează potrivit destinaţiilor stabilite.

Unităţile care derulează programele naţionale de sănătate au obligaţia utilizării fondurilor în limita bugetului alocat şi potrivit destinaţiei specificate precum şi obligaţia gestionării eficiente a mijloacelor materiale şi băneşti şi a organizării evidenţei contabile a cheltuielilor pentru fiecare subprogram şi pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, atât pentru bugetul aprobat, cât şi în execuţie.

Ministerul Sănătăţii Publice, respectiv Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, asigură fondurile pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate, respectiv a subprogramelor, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite secundari şi terţiari, care vor solicita finanţarea în funcţie de realizarea indicatorilor.

Prin autonomie financiară se înţelege:

- organizarea activităţii spitalului pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli propriu, aprobat de conducerea unităţii şi cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior;

- elaborarea bugetului propriu de venituri şi cheltuieli, pe baza evaluării veniturilor proprii din anul bugetar şi a repartizării cheltuielilor pe baza propunerilor fundamentate ale secţiilor şi compartimentelor din structura spitalului.

Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului public cu casa de asigurări sociale de sănătate reprezintă sursa principală a veniturilor în cadrul bugetului de venituri şi cheltuieli şi se negociază de către manager cu conducerea casei de asigurări sociale de sănătate, în funcţie de indicatorii stabiliţi în contractul-cadru de furnizare de servicii medicale.Spitalele pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale şi cu casele de asigurări de sănătate private.

Spitalele publice pot primi sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, care vor fi utilizate numai pentru destinaţiile pentru care au fost alocate.