Prezentarea unei Dimensiuni Culturale - Monumentalism versus Self-Effacement

1. Introducere

La începutul anilor `70, profesorul Geert Hofstede, specialist englez în managementul intercultural, a realizat un studiu sistematic de amploare prin care a explicat atitudinea faţă de muncă a angajaţilor companiei multinaţionale IBM pe baza caracteristicilor culturale specifice naţionalităţii angajaţilor. Profesorul a anchetat un eşention de 116.000 de angajaţi ai IBM din 50 de ţări şi a conchis că oamenii din culturi diferite pot avea valori şi credinţe contradictorii în privinţa a ceea ce înseamnă comportamentul corect, onest, adecvat. Aceasta, evident, dincolo de diferenţele de limbaj, obiceiuri sau cultură.

Astfel, fiecare naţiune poate fi descrisă din perpectiva locului pe care îl ocupă pe o scală de la 0 la 100 faţă de:

- Modul de percepţie al inegalităţii sociale, al puterii şi al autorităţii, precum şi modul de relaţionare cu autoritatea;

- Modul de relaţionare între indivizi şi grupuri;

- Implicaţiile sociale şi emoţionale a faptului de a fi născut de sex masculin sau feminine;

- Modalitati de a face faţă incertitudinilor şi situaţiilor ambigue, controlul agresiunii şi exprimarea emoţiilor;

- Orientarea către viitor spre deosebire de orientarea către trecut şi prezent.

Hofstede a identificat patru dimensiuni de bază ale diferenţelor dintre culturile naţionale. Culturile naţionale pot fi poziţionate de la un grad ridicat pînă la un grad scăzut pe fiecare din cele patru scale, obţinându-se astfel un profil cultural distinct. Ulterior, a fost identificată şi adăugată modelului construit o a cincea dimensiune. Aceste dimensiuni culturale au fost denumite:

- Indexul distanţei faţă de putere (PDI) – reflectă gradul în care oamenii din cultura respectivă percep inegalitatea socială

- Individualism (IDV) – se referă la măsura în care o cultură încurajează independenţa şi libertatea individului faţă de grupul căruia îi aparţine

- Masculinitate (MAS) – importanţa faptului de a te fi născut femeie sau bărbat; preferinţa pentru competitivitate şi promovare în detrimentul cooperării şi armoniei sau invers

- Indexul de evitare a incertitudinii (UAI) – este legat de uşurinţa cu care cultura face faţă noului şi îşi asumă riscuri; gradul de anxietate al naţiunii respective

- Orientare pe termen lung (LTO) – este legată de perioada de timp pentru care oamenii îşi fac planuri şi aşteaptă rezultate şi măsura în care au tendinţa de a sacrifica gratificaţia de astăzi pentru un rezultat viitor.

Concluzia lui Hofstede a fost că angajaţii din organizaţii îşi vor însuşi “practicile” pe care le indică organizaţia, locale sau străine, dar îşi vor păstra “valorile”, adică valorile culturii din care provin şi care îi caracterizează. Valorile se exprimă prin comportamentul adoptat de la modul în care interacţioneaza cu superiorul direct pîna la dorinţa sau lipsa dorinţei de a face acum acţiuni care asigură un rezultat pe termen lung.

Value Survey Module 1994 (VSM94), reactulaizat în 2008, este instrumentul dezvoltat pe baza acestor cercetări de către Institute for Research on Intercultural Communication (IRIC), institut înfiinţat de Geert Hofstede.

Instrumentul, utilizat până acum în numeroase ţări, a fost pentru prima dată aplicat în România de Interact, în parteneriat cu Gallup Romania, în ianuarie 2005. Gallup a realizat în acest scop un sondaj reprezentativ pentru populaţia adultă (în vârstă de 18 ani şi peste), pe un eşantion de 1076 persoane. Cercetarea a demonstrat că Romania are valori similare cu alte ţări balcanice: distanţa mare faţă de autoritate, colectivism (grad de individualism scăzut), feminitate, grad ridicat de evitare a incertitudinii şi orientare pe termen scurt. Asemenea celorlalte ţări din Balcani (Bulgaria, Grecia, Serbia, Macedonia, Albania), România se află practic la polul opus ţărilor anglo-saxone, din care împrumută toate practicile manageriale si de management al resurselor umane.

2. Caracterizarea celor doi poli: Monumentalism versus Self-Effacement

Sintagma „self-effacement” sugerează însuşirea de a fi modest, sentimentul care ne face să nu exagerăm valoarea ideilor şi acţiunilor noastre. La polul opus, termenul „monumentalism” este opusul primei sintagme şi face referire la infatuare, îngîmfare, înfumurare.

Dimensiunile culturale Monumentalism versus Self-Effacement nu se regăsesc explicit între cele cinci dimensiuni culturale de bază identificate de Geert Hofstede; ele sînt de fapt o îmbinare între acestea: distanţă faţă de putere, individualism, masculinitate, indicele de prevenire al incertitudinii, respectv orientarea pe termen lung.