Problema angajării în câmpul muncii a tinerilor din Republica Moldova

Introducere

Șomajul tinerilor devine o temă tot mai des invocată în discuție din mai multe considerente: paralel cu înrăutățirea gravă a principalilor indicatori care reflectă situația tinerilor pe piața globală a muncii, cota tinerilor în numărul total al populației este în continuă scăderea determinând accentuarea fenomenului de îmbătrânire a populației. Cele mai ”bătrâne” regiuni ale globului, adică unde tinerii sunt ”minoritatea” populației, sunt țările dezvoltate și Uniunea Europeană – cuprinzând de facto acele țări care pot asigura cel mai înalt nivel de studii și nivel decent de trai, dar cuprind cel mai restrâns număr al tinerilor.

Tinerii constituie un grup social foarte important în Moldova din perspectiva dezvoltării sociale, dar mai ales a dezvoltării economice a țării. Tinerii de astăzi sînt baza populaţiei active în perspectivă. Nivelul și modul de integrare al tinerilor în societate este un lucru esențial pentru viitorul lor în Moldova. Încadrarea în cîmpul muncii este primordială pentru integrarea socială. Avînd un loc de muncă calitativ, tinerii sînt stimulați să-și crească potențialul economic, să învețe continuu și să contribuie la dezvoltarea social-economică a țări.

Scopul lucrarii este de a analiza situația tinerilor în relație cu piața de muncă și de a propune soluții pentru a spori numărul tinerilor angajați. Acest fenomen a fost mereu prezent pe parcursul întregii dezvoltări a statului din ţara noastră, de aceea pentru Republica Moldova şomajul reprezintă una dintre cele mai grave probleme, soluţionarea căreia va permite echilibrarea economiei naţionale.

Tinerii reprezintă a patra parte din populaţia Republicii Moldova şi totodată forţa motrice în procesul de dezvoltare al ţării. Din acest considerent, dezvoltarea sectorului de tineret trebuie să fie o prioritate a statului prin adoptarea şi implementarea de politici efective ce vizează toate categoriile de tineri. Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) este instituţia publică centrală abilitată şi responsabilă de dezvoltarea sectorului de tineret. Totodată, este importantă cooperarea inter-sectorială cu alte ministere, instituţii publice şi societatea civilă pentru a soluţiona în mod concordat problemele existente şi a aduce valoare adăugată situaţiei tinerilor în societate.

Capitolul 1. Problema angajării în cîmpul muncii a tinerilor din Republica Moldova

1.1 Date cu privire la realitatea somajului tinenilor din RM

Populația totală a Republicii Moldova constituie aproximativ 3,5 milioane personae, dintre care 1.712.346 sunt femei și 1.847.151 – bărbați, populația din mediul rural (2.067.332) fiind mai mare decât cea din mediul urban (1.492.165). Fiecare al patrulea cetățean al Republicii Moldova este tânăr (15-29 ani). În conformitate cu Legea cu privire la tineret, tinerii reprezintă persoanele cu vârsta cuprinsă între 16-30 de ani. Conform datelor Biroului Naţional de Statistica (BNS), în perioada 2008-2013 ponderea tinerilor în totalul populației a scăzut de la 27.3% în 2008 la 26,49% în 2013. Repartizarea tinerilor după sex este precum urmează: 50,9% bărbați și 49,1% femei. Din mediul rural provin 57,2% din tineri și respectiv din urban sunt 42,8%. Tinerii reprezintă o categorie foarte mobilă a populației, ei sunt într-o pondere semnificativă antrenați atât în migrația internă (în special rural-urban, orașe mici, orașe mari) cât și în migrația externă. Constatăm că ponderea tinerilor în mediul urban în totalul populației urbane s-a diminuat cu 2,9 puncte procentuale comparativ cu 5 ani în urmă. În Republica Moldova nu sunt mecanisme clare privind înregistrarea mobilității interne a populației, iar o bună parte din tineri locuiesc în mediul urban având viza de reședință în mediul rural. Mediul urban este mai atractiv pentru tineri care vin în orașe să-și continue studiile, să se angajeze, să-și petreacă timpul liber etc. În mediul rural oportunitățile de angajare și/sau afirmare sunt reduse, iar infrastructura și serviciile sunt slab dezvoltate.

În ceea ce privește migrația externă a tinerilor, putem identifica câteva categorii:

- tineri plecați la studii în afara țării, ponderea acestora este dificil de estimat, însă cu siguranță putem vorbi de câteva zeci de mii (30-40 mii tineri, potrivit estimărilor neoficiale bazate pe bursele oferite de țările gazdă și a tinerilor înscriși la diferite universități din străinătate);

- tineri plecați la muncă peste hotare – aceștia reprezintă în jur de 14% din totalul tinerilor din Republica Moldova. Vârsta medie a migranților din Republica Moldova este de 35 ani. Deci, cota tinerilor în totalul persoanelor care muncesc peste hotare este una semnificativă, constituind în jur de 39% din totalul migranților. Cei mai mulți tineri sunt plecați la muncă în Federația Rusă.

- tineri care au emigrat pentru trai permanent în țara gazdă. În acest sens mai mule țări (Canada, SUA, Rusia) au programe guvernamentale de imigrare atractive pentru tinerii din Republica Moldova. Ponderea acestora este de asemenea, dificil de estimat, dat fiind faptul că nu există un mecanism de cuantificare al acestora. De exemplu, doar în 2010 în Quebec, Canada s-au stabilit în jur de 2000 de persoane, marea majoritate fiind tineri. Moldova ocupă locul 8 în principalele țări de origine pentru imigranții din Canada.