Reforma în administrația publică

STRATEGIA GUVERNULUI PRIVIND ACCELERAREA REFORMEI

ÎN ADMINISTRATIA PUBLICA

1. Consideratii generale

Sistemul politic din România a suferit schimbari profunde de la începutul

procesului de reforma, în 1990. Economia continua sa se afle într-o perioada de tranzitie

catre economia de piata, tranzitie care are ca rezultat constrângeri severe asupra activitatii

din întregul sector public si, nu în ultimul rând, asupra sistemului administrativ central.

Începând cu 1990, crearea unui sistem modern si eficient de administratie publica

a fost considerata o prioritate pentru Guvernul României. Cu toate acestea, nu s-au putut

mobiliza resursele necesare crearii cadrului legislativ si institutional necesar

administratiei publice centrale si locale si, în special, pentru implementarea eficienta a

masurilor de reforma. Cauzele care au determinat imposibilitatea aplicarii unei reforme

reale în administratie au fost:

• constrângeri financiare severe;

• lipsa de determinare politica;

• experienta redusa în ceea ce priveste structurile administrativ alternative;

• lipsa de pregatire a politicienilor si functionarilor publici pentru a raspunde

cerintelor si exigentelor ce decurg din schimbarea rapida a mediului;

• absenta unor reglementari clare privind personalul si structurile administrative,

definiri inadecvate ale functiilor si grile de salarizare nepotrivite.

Desi a constituit un capitol distinct în toate programele de guvernare de pâna acum,

reforma administratiei nu a reprezentat o prioritate; dimpotriva metodele centraliste s-au

perpetuat în mare masura, iar schimbarile asteptate au fost mult prea lente si fragmentare.

Pentru perioada de început a fost obligatoriu ca guvernul sa se concentreze asupra

problemelor reformei economice; dar, de abia mai târziu, a devenit evident ca aplicarea

acesteia este imposibila fara o reforma a administratiei publice, ceea ce, de altfel,

explica si întârzierile sau distorsiunile produse în aplicarea reformei economice.

6

2. Necesitatea reformei

Tendinta de globalizare, însotita de dezvoltarea dinamica a sistemelor sociale,

aseaza statele nationale intr-o pozitie cu totul noua, în care institutiile si sistemele

administrative trebuie sa fie adaptate. Orice interventie în domeniul reformei

administratiei publice implica modificari ale componentelor majore, incluzând

administratia centrala, administratia locala si serviciile publice. Pe de alta parte,

dezvoltarea democratiei reclama instituirea unei noi relatii între cetateni si administratie,

cresterea si întarirea rolului autoritatilor locale si reconsiderarea parteneriatului cu

societatea civila.

Exista numeroase motive pentru modernizarea structurala si functionala a

administratiei publice din România, plecând de la necesitatea functionarii mai eficiente a

institutiilor guvernamentale pana la aspiratia de a deveni membru al Uniunii Europene.

Necesitatea reformei este impusa de patru categorii principale de motive:

• Motive economice: cresterea economica redusa si diminuarea resurselor

bugetare alocate administratiei publice; nevoia sectorului privat de a avea o

administratie moderna, flexibila si deschisa parteneriatului public-privat;

• Motive tehnologice: introducerea tehnologiei informatiilor si a comunicatiilor

în administratia publica;

• Motive sociologice: cetatenii, ca beneficiari ai serviciilor publice, sunt tot mai

exigenti si nu mai accepta ca necesitatile lor sa fie determinate în mod exclusiv

de ceea ce le ofera administratiile;

• Motive institutionale: integrarea României în structurile Uniunii Europene

implica un alt mod de administrare a serviciilor; structura puternic ierarhizata

lasa locul unor noi tipuri organizatorice bazate pe structuri descentralizate.

Prin reducerea functiei autoritare a statului si întarirea functiilor sale privind

serviciile si promovarea acestora, activitatea administratiei trebuie sa fie o activitate

profesionista. Sunt frecvente, de asemenea, solicitarile privind reducerea reglementarilor

si simplificarea procedurilor administrative, abandonarea procedurilor care nu sunt

necesare si adoptarea unor noi proceduri, adaptate unui sistem politic modern si unei

economii de piata functionale.

Conditiile existente în societatea româneasca în prezent impun ca administratia sa

fie angajata într-un proces de schimbare pe patru planuri: