Relatia Management - Sindicate in Intreprinderile Britanice

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Relatia Management - Sindicate in Intreprinderile Britanice.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 21 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ioan Petrescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Management

Cuprins

Introducere 2
CAPITOLUL I
Modelul britanic de management 3
I.1. Influenţa politicului şi economicului asupra managementului 3
I.2. Tradiţionalism şi conservatorism în management 6
I.3. Caracteristicile managementului britanic 7
CAPITOLUL al II-lea
Organizarea sindicală in Marea Britanie 10
II.1. Consideraţii de ordin istoric 10
II.2. Confederaţia sindicatelor britanice(T.U.C.) 11
Activităţile desfăşurate de T.U.C. 12
Congresul anual 12
Consiliul general 12
Preşedintele şi comitetul executiv 13
Grupuri de lucru şi comitete 13
II.3. Climatul de muncă în Marea Britanie 13
CAPITOLUL al III-lea
Relaţia management – sindicate.ca parte a dialogului social 15
III.1. Noţiunea de dialog social 15
III.2. Partenerii sociali şi dialogul social la nivel de întreprindere 16
III.3. Particularităţile raporturilor management – sindicate în Marea Britanie 17
Abordările managerilor faţă de sindicate 18
Motivarea 18
Strategia de control 19
Concluzii 20
BIBLIOGRAFIE 21

Extras din document

Introducere

În condiţiile social-politice actuale relaţia management – sindicate în România trece printr-o perioadă dificilă, în unele domenii de activitate putându-se afirma, fără teama de a greşi, că avem de a face cu o criză la nivelul dialogului social. Această situaţie presupune raporturi tensionate atât între reprezentanţii patronatelor şi ai sindicatelor pe de o parte (raporturi asupra cărora ne vom focaliza atenţia pe parcursul acestei lucrări), cât şi între fiecare dintre aceştia şi reprezentanţii statului pe de altă parte, ca parteneri ai dialogului social .

Dialogul social joacă un rol central în politicile sociale europene, reflectând capacitatea de exprimare a angajaţilor cu privire la aspecte legate de muncă şi implicarea acestora în procesul decizional referitor la stabilirea condiţiilor de economie teoretică şi aplicată muncă. Această interacţiune poate fi realizată prin intermediul unor reprezentanţi legali ai colectivului sau în dialog direct, între angajat şi angajator. Capacitatea angajaţilor de a se organiza în mod liber în vederea apărării intereselor proprii în cadrul negocierilor colective cu angajatorul este un element fundamental în evaluarea gradului de democratizare a procesului de muncă şi în măsurarea eficienţei dialogului social.

Aşadar, această temă aduce în discuţie chestiuni de actualitate, cu aplicare practică şi la care se pot găsi diferite soluţii pentru probleme naţionale rezultate din studiul managementului comparat. Este îndeobşte cunoscut faptul că Marea Britanie reprezintă o economie puternică pe plan internaţional, un model de stat industrializat, cu organizare sindicală putenică şi patronate pe măsură, toate acestea având rădăcini puternice în istorie. Vom încerca să prezentăm aspecte esenţiale ale relaţiei management – sindicate în Marea Britanie, ca parte a dialogului social din această ţară, dar vom face referire şi la situaţia din România în mod comparativ, în speranţa de a oferi soluţii de îmbunătăţire.

CAPITOLUL I

Modelul britanic de management

I.1. Influenţa politicului şi economicului asupra managementului

Filozofia managerială, structurile şi practicile în Regatul Unit sunt mai apropiate de caracteristicile Statelor Unite decât de Europa continentală. Thatcherismul a schimbat balansul puterii între sindicate şi management .

Marea Britanie este o ţară cu o „conştiinţă insulară”, care, după ce a fost în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea principalul imperiu economic al lumii, la începutul secolului XX a pierdut locul de primă putere industrială în favoarea S.U.A. Actualmente este o importantă putere regională ce priveşte cu scepticism înspre Europa continentală, armonizarea cu aceasta desfăşurându-se anevoios sub raport cultural şi managerial. A aderat la Comunitatea Europeană cu o întârziere apreciabilă (1973), a manifestat prudenţă în legătură cu numeroase momente ale procesului de integrare, cel mai recent exemplu fiind amânarea intrării în zona monedei unice euro.

Regatul Unit format din Marea Britanie şi Irlanda de Nord este o societate multiculturală. Marea Britanie se compune la rândul său din Anglia, Scoţia şi Ţara Galilor. Forma de conducere este monarhia constituţională ereditară, fără o constituţie scrisă. Parlamentul, perceput ca reprezentant al poporului, este puterea supremă având o alcătuire bicamerală: Camera Comunelor (659 de membri aleşi prin vot direct pe cinci ani) şi Camera Lorzilor (peste 1200 de pairi, din care 92 membri ereditari).

Din punct de vedere economic Marea Britanie este considerată „casa capitalismului” deoarece iniţial s-a dezvoltat prin promovarea capitalismului liberal, mediul britanic al afacerilor opunându-se vehement intervenţionismului. Era o perioadă favorabilă, cea a revoluţiei industriale; datorită (printre altele) expansiunii coloniale, întreprinderile engleze se aprovizionau cu resurse materiale ieftine, realizând profituri mari.

În economia britanică actuală, capitalismul este o mixtură între controlul de stat şi liberalism, având o structură de proprietate dublă: publică şi privată. Societatea şi mediul afacerilor manifestă încredere într-o economie corporată, condusă preponderent de către o elită tehnocrată; acestea acceptă un intervenşionism guvernamental moderat, supravegheat din punct de vedere legislativ de sistemul democraţiei parlamentare.

Fisiere in arhiva (1):

  • Relatia Management - Sindicate in Intreprinderile Britanice.doc

Alte informatii

Facultatea de Management din cadrul Univ. Spiru Haret