SC Treasure SRL

ARGUMENT

Pregnanţa şi importanţa unei diagnosticări eficiente şi fidele a mediului concurenţial, precum şi necesitatea unei mai bune cunoaşteri a “slăbiciunilor”-puncte slabe şi a “atuurilor”-puncte tari ale unei entitaţi, m-au ghidat în alegerea tratării analizei mediului intern şi extern al unei firme prin intermediul analizei SWOT.

Analiza SWOT reprezintă un instrument util de reflectare a situaţiei existente în mediul intern, precum şi posibilitatea de cunoaştere a elementelor externe ei:potenţiala concurenţă producătoare de bunuri sau prestatoare de servicii similare cu cele specifice entităţii analizate-amenintare, găsirea de noi pieţe de desfacere pentru produse-oportunitate.

Consider că această tehnică de “conştientizare,cunoastere,evaluare şi control” este de o importanţă majoră,motiv pentru care tratarea ei cu seriozitate ar trebui să constituie unul dintre obiectivele strategice ale firmei.

Tratarea acestui mijloc de diagnosticare al firmei este motivată de esenţa acesteia şi anume finalitatea analizai SWOT. Aceasta trebuie să vizeze conversia punctelor slabe în puncte tari şi transformarea ameninţărilor existente în potenţiale oportunităţi.

Analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru identificarea potenţialelor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare. De fapt analiza SWOT trebuie să dea răspunsul la întrebarea „Unde suntem?”, aceasta implicând analiza mediului intern al întreprinderii şi a mediului extern general şi specific.

Analiza SWOT dă ocazia să se identifice măsurile oportune pentru înlăturarea/diminuarea punctelor slabe (ierarhizarea lor ca priorităţi) şi elimină în mare măsură surprinderea în cazul ameninţărilor.

În primul capitol FUNDAMENTE TEORETICE, prezintă conceptul de diagnosticare şi tipologia diagnosticării, precum şi analiza diagnostic strategică, structurata în patru etape:

A: Analiza mediului

B: Analiza competenţei

C: Sistemul de valori al managementului

D: Strategii

În conţinutul celui de al II-lea capitol sunt descrişi factorii politici-legislativi,economici, sociali culturali şi factorii tehnici-tehnologici, precum şi analiza modelului Porter, care cuprinde următoarele elemente:

- rivalitatea între concurenţii existenţi

- produse substituibile

-furnizorii

-cumpărătorii

-concurenţii potenţiali

Conţinutul capitolului al III-lea deţine analiza propunerilor de acţiune,ordonarea lor,evaluarea acţiunilor propuse şi reliefarea avantajelor şi dezavantajelor fiecărora prin:

-elaborarea recomandărilor

-formularea alternativelor strategice

a) Dezvoltarea propriei reţele de distribuţie

b) Introducerea unei minicolecţii pe piaţa

c) Introducerea unei noi game de articole de îmbrăcăminte

d) Lansarea unui parfum de lux

e) Implementarea unei strategii viabile de dezvoltare

f) Deschiderea a 3 noi magazine

g) Achiziîionarea de software pentru proiectarea de noi modele de confecţii.

Analiza privind diagnosticul firmei

SC.TREASURE.SRL

PRIN METODA SWOT

CAP I.FUNDAMENTE TEORETICE

1.1Conceptul de diagnosticare si tipologia diagnosticării.

Una din expresiile cele mai pregnante ale scientizării managementului o constituie utilizarea de o manieră sistemică a metodei diagnosticării.

Încorporarea metodei diagnosticării în arsenalul folosit cotidian de către conducători, constituie un argument de prim ordin al trecerii de la faza empirică a managementului, la faza stiinţifică, de neînlocuit în condiţiile trecerii la o economie, bazată pe concurenţă si rentabilitate.

Cuvântul “diagnostic” este de origine greacă si înseamnă “apt de a discerne”. Preluat din medicina umană în management, diagnosticul sugerează necesitatea consultăii periodice a organizatiei pentru a-i identifica starea de sănatate, vigoarea şi capacitatea de a se adapta unor schimbări previzibile ale mediului. Spre deosebire însa de diagnosticul medical, diagnosticul managerial nu se limitează doar la cercetarea simptomelor manifestate de pacient şi a cauzelor care le generează, ci, prescrie si tratamentul adecvat.

Sub forma actuală analiza diagnostic strategică s-a născut în anii ‘60 în SUA odată cu aparitia lucrării Business Policy, lucrare elaborată de un grup de profesori universitari de la Harvard Business School. Această metodă s-a numit metoda LCAG după initialele numelor celor patru profesori. În prezent această metodă este cunoscută sub numele de grilă de diagnostic a Scolii Harvard.

Analiza diagnostic reprezintă o investigare largă a principalelor aspecte economice, tehnice, sociologice, juridice şi manageriale ale firmei. Ea se efectuează în scopul evidenţierii punctelor forte si punctelor slabe ale activităţii interne ale organizaţiei, precum şi a oportunitaţilor pericolelor mediului ambiant extern care favorizează sau amenintă dezvoltarea acesteia, precum şi cauzele care le-au generat.

Metoda se concretizează în recomandări cu caracter de dezvoltare (pentru valorificarea punctelor forte si a oportunitaţilor) sau corectiv (pentru eliminarea sau atenuarea punctelor slabe şi a pericolelor).

Analiza se compune in mod tipic dintr-o componentă externă (macromediul) şi una internă (micromediul).