Six Sigma

Six Sigma se refera la o filosofie, un tel sau la o metodologie utilizata pentru a reduce pierderile si pentru a imbunatati calitatea si performantele de cost sit imp ale oricarei afaceri. Sigma este o litera greceasca utilizata pentru a indica dimensiunea unei abateri sau a nivelului de defect dintr-un produs. (Un defect este definit drept orice element ce cauzeaza disatisfactia clientului sau ce se abate de la tolerantele acceptate.) O companie tipica in zilele noastra ar putea opera la nivelul "three sigma", insemnand ca rata defectelor este de 1 la 16 oportunitati. Aceasta ar echivala cu 67,000 de defecte la un milion de oportunitati. O companie mai performanta ar putea opera la nivelul "four sigma", respectiv o rata a defectelor de 1 la 160 de oportunitati. Nu este rau dar inca apar 6,000 de erori la un milion de produse. Un nivel de performanta de Six Sigma echivaleaza cu 3.4 defecte la un milion de oportunitati - nu este perfect, dar destul de aproape.

In general, Six Sigma este o filosofie ce furnizeaza companiilor o serie de procese si instrumente statistice care conduc atat la cresterea profitabilitatii cat si a calitatii - indiferent daca organizatia produce bunuri durabile sau ofera servicii. Six Sigma este un process de termen lung intentionat sa produca imbunatatire continua. Aceste imbunatatiri nu pot fi obtinute prin restructurarea companiei sau pur si simplu cheltuind mai multi bani. In schimb, calitatea Six Sigma necesita perseverenta, concentrare si consacrare.

Calitatea Six Sigma poate fi obtinuta combinand permanent proiecte structurate si sistematice. Proiectele sunt impartite in urmatoarele categorii:

Proiecte cu procese de business tranzactionale cu aplicabilitate la nivelul organizatiei

Proiecte traditionale de imbunatatire a calitatii care rezolva probleme cronice ce se regasesc mai multe departamente si unitati functionale dintr-o organizatie

O companie, organizatie sau proiect care incearca sa obtina nivelul de calitate trebuie sa se concentreze pe proiectarea produselor, serviciilor sau proceselor. Principiile Six Sigma pot fi aplicate in multe domenii, incluzand productia, functiunile administrative si serviciului cu clientii. Tehnicile Six Sigma ajuta la scaderea variabilitatii, care determina reducerea numarului de defecte si a costurilor operationale in timp ce capacitatea efectiva creste. Tehnicile Six Sigma pot fi de asemenea utilizate pentru imbunatatirea altor domenii precum loialitatea clientilor, care in definitiv ajuta compania sa isi indeplineasca obiectivele.

Metoda a fost definita pentru prima data de catre Bill Smith pentru firma Motorola in anul 1986. Metoda a fost cu greutate aplicata cu sase decenii precedente de metodologiile de imbunatatire a calitatii, ca de exemplu controlul calitatii, TQM si Zero defecte, bazata pe munca pionierilor ca Shewhart, Deming, Juran, Taguchi si multi altii.

Rolul pe care Six Sigma le include separat de precedentele imbunatatiri sunt:

o focalizare in obtinerea de finante masurabile si cuantificate de la orice proiect Six Sigma.

Un mare accent bazat pe managementul de conducere si sprijin.

O infrastructura speciala de “ campioni”, “maestru negru al regiunii”, “regiuni negre” care sa conduca si sa implementeze Six Sigma

Un comitet clar care sa ia decizii bazate pe date verificabile, mai degraba decat presupunere si ghicire.

Six Sigma este un serviciu inregistrat al marici si al pietii Motorola. Firma Motorola a raportat o salvare de 17 bilioane de dolari prin implementarea Six Sigma in 2006 in cadrul firmei. Alte firme care au adoptat Six Sigma care au reusit sa obtina un succes publicat sunt Honeywell International ( cunoscuta si sub numele de Allied Signal) si General Electric, unde metoda a fost introdusa de catre Jack Welch. Pana la sfarsitul anilor 1990, aproape doua treimi din cele 500 de organizatii au inceput initiativele Six Sigma prin reducerea costurilor si imbunatatirea calitatii.

In ultimii ani, Six Sigma a fost combinata uneori cu histograme care a condus la o metodologie numita Inclinatia Six Sigma.

Experienta a aratat ca in termen lung, procesele de obicei nu se comporta la fel ca in cazul celor de scurt timp. Ca rezultat, numarul sigma care se situeaza intre procesele intelese si cea mai apropiata specificatie limita e ca si cum ar fi o cadere in timp, comparat cu un studiu de scurta durata. Pentru a se obtine un rezultat cat mai bun in procesele variatiei din timp, un numar 1.5 sigma este introdus in calcule. Potrivit acestei idei, un proces care se incadreaza intre procesele intelese si cea mai apropiata limita de specificatii pentru un timp scurt studiat se va incadra pe un termen lung in 4,5 sigma- deoarece procesul se va misca in timp, sau pentru ca termenii de lunga perioada sunt deviatii ale proceselor care vor fi mai bune decat cele observate pe un timp scurt, sau amandoua.

De aici si definitia acceptata a proceselor six sigma este aceea care produce 3.4 parti defectuoase la un miliona de oportunitati ( DPMO). Aceasta se bazeaza pe faptul ca un proces care e normal distribuit va avea 3.4 parti pe milion in spatele unui punct care are 4.5 deviatii standarde deasupra sau sub inteles ( o parte din capacitatea studiata). Asadar 3.4 DPMO a unui proces sigma corespunde de fapt lui sigma 4.5, adica 6 sigma minus 1,5 sigma, numar introdus pentru a genera o variatie de termen lung.