Structura organizatorică - BRD Finance

BRD Finance este o companie mixta, creata de BRD-Groupe Societe Generale impreuna cu Franfinance, filiala Grupului SocGen specializata in credite de consum. In componenta actionariatului societatii se regaseste ca actionar majoritar

Societe Generale, care detine 51% din capitalul societatii fiind un partener

financiar puternic (cu experienta de peste 100 de ani pe piata bancara de

retail si una dintre cele mai importante banci de retail din Europa) pe care si

l-ar dori alaturi oricare dintre societatile bancare romanesti. Societe

Generale a beneficiat de avantajul familiarizarii cu piata bancara autohtona,

operand in Romania inca din 1980

BRD Finance IFN SA este o companie financiară orientată spre dezvoltare, care oferă clienţilor servicii de înaltă calitate şi un spectru larg de produse de creditare.

Prezenta pe piata romaneasca, din luna aprilie a anului 2004, BRD Finance este prezenta in peste 4.000 de magazine si retele de retail din Romania. BRD Finance mai are parteneriate cu Praktiker, Carrefour, Rombiz, Daniel, Diverta, Real, Boom TV si Staer, permit accesul clientilor la o mare varietate de produse, de la electrocasnice, calculatoare, bunuri de larg consum, pana la bunuri pentru casa , gradina , mobila si multe altele

BRD Finance IFN S.A. este prezenta in magazine fie direct, prin intermediul birourilor de credite, fie al operatorilor partenerilor.

Evoluţia structurii organizaţionale – ca instrument managerial – este marcată de evoluţia socială, în general, şi de cea a producţiei în special.Aflate în economia naturală, gospodăriile îşi realizau scopul – asigurarea existenţei – împărţind sarcinile între membrii familiei, autoritatea necontestată fiind cea a capului familiei. Apariţia marilor întreprinderi a solicitat angajarea unor salariaţi. Dimensiunile şi complexitatea redusă a activităţilor au permis o distribuire verbală a sarcinilor. Intrate în obişnuinţă şi, ulterior, în tradiţia micii organizaţii, sarcinile erau îndeplinite fără a necesita intervenţii majore din partea conducătorului sau patronului.

Creşterea economică generată de industrializare a condus nu numai la o creştere a mărimii organizaţiilor, ci şi la o multiplicare a interdependenţelor dintre angajaţii şi compartimente.Sarcinile, drepturile şi obligaţiile atribuite fiecărui angajat s-au diversificat şi complicat într-o asemenea măsură încît dirijarea şi controlul lor au impus necesitatea creării unor norme, standarde.

Toate organizaţiile trebie să-şi asigure o activitate continuă, direcţionată către atingerea unui anumit ţel. Anumite elemente, cum este alocarea sarcinilor, supervizarea şi coordonarea sunt dezvoltate ca activităţi regulate.

Asemenea regularităţi constituie structura organizaţiei şi faptul că pot fi combinate în diferite moduri înseamnă că organizaţiile pot avea structuri diferite. De fapt, în anumite privinţe, fiecare organizaţie este unică. Mulţi specialişti au analizat o varietate de structuri pentru a stabili dacă se aplică vreun principiu general. În plus, aceste variaţii pot fi corelate cu acţiunile unor factori ca obiectivele organizaţiei, dimensiunile acesteia, forma de proprietate, amplasarea geografică şi tehnologia de producţie, care generează diferenţe caracteristice în structura unei bănci, a unui spital, a unei fabrici care produce bunuri în masă sau a unui departament guvernamental.

Structura organizatorică raţională a unei organizaţii constituie premisa necesară în asigurarea funcţionării normale a compartimentelor de muncă, în repartizarea precisă a responsabilităţilor, în stabilirea riguroasă a dependenţelor ierarhice, a unităţii dintre responsabilitatea unei funcţii şi puterea de decizie, în asigurarea unor legături clare în interiorul organizaţiei respective, în trasarea unor canale cît mai scurte pentru transmiterea operativă a informaţiilor etc.

Elaborarea structurii organizatorice cu ajutorul instrumentelor actuale reprezintă o formă complexă care satisface atît nevoile unei conduceri moderne a organizaţiei, cît şi pe cele ale angajaţilor.

Practica a dovedit că eficienţa managerială este maximă atunci cînd se lucrează cu „grupuri de lucru”, respectiv cu executanţii lucrărilor care de fapt pun direct în valoare cunoştinţele lor profesionale şi experienţa dobîndită, dacă bineînţeles au fost selecţionaţi cu severitate, potrivit cerinţelor posturilor pe care le ocupă.

Dintre factorii a căror incidenţă asupra structurii organizatorice este mai puternică, sunt următorii factori : tehnologia, inovarea, incertitudinea, tehnologia de productie, tehnologia informationala, conditiile exterioare, coordonarea, controlul.