Studiul Aplicării Strategiei Calității în Activitatea de Asigurare

CAPITOLUL 1.

EVOLUŢIA ASIGURĂRILOR ÎN ROMÂNIA

Activitatea din domeniul asigurărilor de bunuri, persoane şi răspundere civilă, desfăşurate în ţara noastră, se întinde pe o perioadă de peste 126 ani, care poate fi împărţită în trei etape distincte 13, pag 167 :

a) -între anii 1871-1948 ;

b) -între anii 1949-1990 ;

c) -începind cu anul 1991 .

1.1 Evoluţia asigurărilor în România între anii 1871-1948

În perioada 1871-1949, activitatea de asigurare s-a desfăşurat în cadrul economiei de piaţă, în condiţii de concurenţă .

Partea hotărâtoare a segmentului pieţei de asigurări îin această perioadă a revenit întreprinderilor private, organizate ca societăţi de asigurare pe acţiuni .

În timp ce la Londra, după aproximativ 2 secole de la recunoaşterea activităţii ei, Lloyd′s era atestată ca instituţie de interes general pentru comerţul maritim printr-un act al Parlamentului britanic din 1871, în București, în același an, prin Înaltul Decret Domnesc nr. 699 din 13 martie, a fost autorizată înfiinţarea primei societăţi româneşti de asigurare „DACIA”, atunci existând în ţara noastră agenţii ale unor societăţi de asigurare austriece, italiene, engleze şi maghiare.

Treptat au luat fiinţă şi alte societăţi de asigurare româneşti astfel :

-1873-societatea de asigurare „ROMANIA”(capital de 2 mil. lei) ;

-1881-societatea „DACIA”şi „ROMANIA”au fuzionat, rezultând societatea.„DACIA-ROMANIA”,devenind una dintre cele mai puternice soc. de asigurare din ţara noastră ;

-1882-societatea de asigurare „NATIONALA”(înfiinţarea acesteia a avut ca urmare retragerea ultimei reprezentante străine din România: „Azienda Assiguratrice” din Triest)

-1897-societatea. „GENERALA”-la Brăila (1935- capital de 50 mil. lei, situate în fruntea soc. de asigurare din România)

Alături de societăţile pe acţiuni, au coexistat şi societăţi cooperative , care aveau o reglementare proprie, dar care ocupau un loc modest în această ramură a economiei naţionale .

De-a lungul anilor, au fiinţat în mod sporadic şi asociaţii de asigurări mutuale, dar acestea aveau o sferă restrânsa de cuprindere, limitându-se la vitele unor crescători de animale din câteva comune( Ex:1909-„Reuniunea proprietarilor de vite din Orăştie”.

După apartenenţa capitalului societăţilor de asigurare –reasigurare private, societăţile erau cu capital românesc şi cu capital străin, cele dintâi fiind preponderente.

Sfera de activităţi a societăţilor de asigurare s-a lărgit continuu; de la asigurări de incendiu şi viaţă, la transporturi, accidente, anumite riscuri agricole.

De remarcat faptul că asigurările de viaţă ocupau de departe primul loc în cadrul activităţilor desfăşurate de societăţile de asigurare, urmate de asigurările de incendiu iar pe ultimul loc se aflau asigurările împotriva grindinei.

În anii 1930, activitatea de asigurare din România a cunoscut cea mai mare dezvoltare, îmbrăţişând toate ramurile şi formele de asigurare care se practicau în lume, iar numărul societăţilor de asigurare a oscilat între 20 si 24.

O statistică a Oficiului de control, înfiinţat prin Legea asigurărilor a stabilit următoarele:

-17 societăţi naţionale şi 2 străine au primit autorizaţia de funcţionare ;

-11 societăţi au primit termene să se pună în ordine, să înlăture lacunele existente în organizarea lor şi în plasamente ;

-16 societăţi au fost lichidate .

În concluzie se poate spune că asigurările au atins stadiul cel mai înalt al dezvoltării lor în perioada interbelică.

1.2 Evoluţia asigurărilor în România între anii 1949-1990

În urma naţionalizării mijloacelor de producţie, a băncilor şi a societăţilor de asigurări din iunie 1948, activitatea de asigurare a fost organizată pe noi baze –societăţile de asigurare au trecut în proprietatea statului.

În această perioadă a intervenit un element de noutate :capitalul sovietic s-a infiltrat în diverse ramuri ale economiei româneşti, inclusiv în asigurări; astfel a fost creată societatea „Sovrom-asigurare”.

În 1952 a fost organizată Administraţia Asigurărilor de Stat-ADAS-cu capital integral român, specializată în operaţiuni de asigurări, reasigurări şi comisariat de avarie.

Crearea ADAS marchează instituirea monopolului de stat în domeniul asigurărilor.

ADAS îşi desfăşura activitatea sub conducerea generală a Ministerului Finanţelor, efectuând asigurări de bunuri , de persoane şi de răspundere civilă sub 2 forme:

• - prin efectul legii(obligatorii) ;

• - pe baze contractuale(facultative) .

Indicatorul care caracterizează cel mai bine dimensiunile activităţii unei societăţi de asigurare - cifra de afaceri constituie volumul primelor de asigurare încasate.

Dacă până în anii 1960, primele încasate proveneau în proporţie de 78.5% de la asigurările prin efectul legii, în 1970 şi 1980 asigurările facultative reprezentau partea covârşitoare a primelor(75.3% din total în 1990).