Subsistemul Decizional

Realizarea obiectivelor asumate de managementul fiecarei unitati economice in conditiile accentuarii caracterului de limita a unui numar tot mai mare de factori de productie, perfectionarea tehnologiilor, diversificarea si integrarea activitatii de productie, dependenta tot mai puternica a rezultatelor economice de influenta factorilor de mediu, sunt numai cateva elemente ce sporesc exigentele de ordin calitativ a intregului proces decizional. In acelasi timp, perfectionarea sistemului informational cu componenta sa “sistem informatic”, mareste posibilitatea de cunoastere si de apreciere a tendintelor factorilor endogeni si exogeni, influenta lor asupra activitatii economico-sociale si a dezvoltarii unitatilor economice.

Manifestarea functiilor managementului, in toata complexitatea lor, presupun elaborarea si implementarea unui numar mare de decizii din toate domeniile de activitate care se desfasoara intr-o unitate economica.

Conceptul de decizie si proces decizional

Eforturile depuse de membrii sistemului de management in directia realizarii unor performante economice superioare pot fi materializate numaiin masura in care reusesc sa elaboreze si sa implementeze decizii fundamentate stiintific.

Decizia poate fi definita ca un proces rational de alegere a unei solutii, a unei linii de actiune dintr-un numar oarecare de posibilitati, in scopul de a ajunge la un anumit rezultat.

Din conceptul de decizie, se pot desprinde cel putin urmatoarele elemente:

• este privita ca un proces de alegere rationala specific umana;

• se regaseste in toate functiile managementului;

• reprezinta actul final in stabilirea obiectivului sau obiectivelor asumate de manager;

• integrarea unitatii economice in mediul ambiant depinde de calitatea deciziilor;

• actiunea poarta denumirea de decizie numai in masura in care corespundeunei situatii de alegere;

• este un act de atragere, combinare si alocare a diverselor resurse in procesul de productie;

este un act de imbinare a intereselor componentilor unitatii economice.

Asigurand managerilor posibilitatea de a combina resursele disponibile si de a dirija procesele economice, decizia reprezinta principalul instrument de realizare a obiectivelor asumate de unitatea economica.

In unitatile economice, intr-o situatie decizionala, acelasi obiectiv poate fi realizat pe mai multe cai.Existenta acestora impune managerilor o inalta competenta, atat in ceea ce priveste elaborarea variantelor decizionale cat si in evaluarea aplicarii acestora.Variantele prin care se poate realiza acelasi obiectiv prezinta fiecare anumite deosebiri referitoare la: nivelul si structura factorilor de productie alocati; nivelul productivitatii muncii; randamentele obtinute;etc, determinanad in acelasi timp anumite consecinte cuantificabile prin nivelul indicatorilor economici considerati.

Pentru a asigura elaborarea de variante decizionale viabile si evaluarea corecta a fiecarei in parte, decidentii trebuie sa dovedeasca un inalt grad de competenta astfel incat, rezultatele obtinute in urma aplicarii unei variante in practica, consecintele reale sa nu difere de cele evaluate decat in proportii acceptate.Cu cat diferenta dintre rezultatele reale si cele evaluate este mai mare, cu atat se impune ca intr-un termen cat mai scurt sa se initieze decizii de corectie.

Decizia de corectie se impune atunci cand la adoptarea celei initiale nu s-au avut in vedere influentele factorilor endogeni sau exogeni ori au aparut altii, despre care nu existau informatii la inceputul procesului decizional.

Procesul decizional poate fi definit prin ansamblul etapelor si fazelor parcurse in pregatirea, adoptarea, aplicarea si evaluarea consecintelor deciziei manageriale.

Rezolvarea problemelor decizionale cu implicatii asupra rezultatelor economice si sociale ale unitatilor economice presupun eforturi umane si materiale semnificative din partea managerilor. Aceste eforturi se concretizeaza in efectele pozitive care se inregistreaza in ecomonia unitatii.Pentru acest motiv apreciem ca ordonarea activitatilor intr-o succesiune logica pe etape este de mare importanta pentru obtinerea unor performante economice estimate de managerul unitatii economice.

Gruparea activitatilor pe etape si apoi pe faze in procesul decizional, nu are un caracter pur teoretic, ea s-a cristalizat si consolidat in practica economica din unitati. Sistematizarea activitatilor pe etape presupune o selectionare si apoi grupare pe faze distincte, intr-o succesiune logica care nu se poate desfasura altfel. Spre exemplu, calitatea lucrarilor specifice etapei a doua a procesului decizional depinde de modul cum s-au succedat activitatile si calitatea acestora in prima etapa, iar alegerea variantei care ofera avantajul maxim, nu se poate realiza daca nu au fost parcurse fazele anterioare de stabilire a sistemului de indicatori sau parametrii de evaluare unitara a fiecarei variante si, desigur, stabilirea variantelor decizionale.

Desfasurarea procesului decizional presupune o activitate competenta din partea managerului determinata de eterogenitatea structurii acestuia. Structura procesului decizional este influentata de un numar mare de factori printre care pot fi amintiti:tipul problemei decizionale; conditiile concrete in care se desfasoara procesul decizional; gradul de cunoastere a aparitiei anumitor evenimente; calitatile si experienta managerului etc.

Desfasurarea unui proces decizional si elaborarea unor decizii fundamentate stiintific, reduc riscul aparitiei unor consecinte cu abateri semnificative fata de cele evaluate initial si restrange sfera incertitudinii. Calitatea deciziilor adoptate de manageri poate fi apreciata prin amplitudinea abaterilor rezultatelor obtinute prin materializarea in practica a acestuia si nivelul evaluarilor initiale.

Sistematizarea problemelor decizionale

Unitatile economice isi desfasoara intreaga activitate sub influenta unor evenimente de natura si frecventa diversa care nu toate devin probleme decizionale, unele sunt situatii impuse care se rezolva intr-un anumit mod. Pentru ca un eveniment sa devina “problema decizionala” trebuie sa indeplineasca conditia de baza “de a avea posibilitatea obtinerii aceluiasi rezultat pe mai multe cai”care au caracteristici diferite.

In unitatile economice aparitia problemelor decizionale este generata de cel putin doua situatii:

a)In situatia in care factorii perturbatori au creat un dezechilibru intre subsistemul operational si cel

functional cu implicatii negative in realizarea obiectivelor si se impune restabilirea functionarii sistemului

la parametrii prestabiliti.

b)In situatia in care exista un echilibru intre cele doua subsisteme cu privire la realizarea obiectivelor

propuse dar managerul doreste sa obtina performante superioare.

Diversitatea si complexitatea problemelor decizionale care urmeaza sa le rezolve managerii din unitatile economice impun o sistematizare in functie de anumite criterii sau elemente. Criteriile sunt diverse dar ele au un element comunsi anume cel de a “ordona si usura munca decidentului”.

Diversitatea criteriilor de sistemetizare a problemelor decizionale au determinat pareri diferite in ceea ce priveste ierarhizarea lor,fenomen explicabil prin modul de abordare si importanta atribuita fiecarui criteriu.

Abordarea sistematica a unitatii economice permite gruparea problemelor decizionale in functie de cele trei componente esentiale ale functionarii: intrari, procese economice si iesiri.

Intrarile in sistem se realizeaza ca urmare a manifestarii functiunii comerciale si se refera la intrarile de factori de productie, informatii, etc, la nivelul si structura ceruta de tehnologiile de productie care se aplica, conditiile concrete din fiecare unitate si exigentele economice.Stabilirea nivelului si structurii factorilor de productie ce reprezinta intrari in sistem,va trebui sa raspunda structurii productiei ce urmeaza a fi realizata, tehnologiile ce urmeaza a fi aplicate, consumurile specifice, nivelul productivitatii muncii etc.Aceasta inseamna ca inaintea stabilirii volumului si structurii intrarii factorilor de productie este necesar rezolvarea unui alt set de probleme decizionale cum ar fi: profilul si specializarea unitatii, sistemul de cooperare in interiorul si exteriorul unitatii, orientarea investitiilor, caile si metodele de vanzare a produselor sau serviciile unitatii etc.

Procesele de productie care se desfasoara in unitatea economica, determina un numar mare de probleme decizionale, cu un grad ridicat de complexitate.In aceasta grupa de probleme decizionale sunt cuprinse cele mai multe activitati circumscrise functiunilor unitatilor economice exceptii facand cea comerciala care se manifesta cu precadere in procesul de asigurare cu factori de productie (intrari) si vanzarea produselor sau/si serviciilor (iesiri).

Iesirile din sistem, genereaza o gama variata de probleme decizionale care se refera, in principal, la: cantitatile de produse si servicii ce se livreaza in afara unitatii, stabilirea preturilor de vanzare, graficele de livrare a produselor si incasarea sumelor cuvenite de la clienti etc.

Gruparea problemelor decizionale se mai poate infaptui tinand seama de particularitatile fiecarei ramuri a productiei materiale si conditiile concrete din fiecare unitate economica.In acest sens ne referim la societatile economice din agricultura care pot fi specializate sau cu o activitate de productie integrata.Intr-o societate comerciala cu o activitate integrata numarul problemelor decizionale sunt mai numeroase si mai complexe.Ele pot fi grupate pe fiecare segment sau grupa de activitate din sistemul de organizare.