Tabloul de Bord

Noţiunea de „tablou de bord” a apărut in Franţa încă din perioada interbelică. Acesta este un instrument de pilotaj al întreprinderii deoarece permite managerilor sa dispună în timp real de o viziune sintetică asupra principalilor indicatori privind întreprinderea şi mediul de afaceri, în vederea luîrii deciziilor aflate în cadrul competenţei lor. Utilizarea tabloului de bord în gestiunea îmtreprinderilor a rămas o politică mai dezvoltată în Franţa decât în ţările anglo-saxone, situaţie explibabilă prin mai multe variabile, cum sunt:

- modelul de gestiune „à la française”, până la o anumită dată cu o bază importantă de întreprinderi publice, cu o finanţare bazată în primul rând pe împrumutul bancar şi o prezenţă relativ slabă a bursei, în comparaţie cu modelul de gestiune a firmelor din ţările anglo-saxone, mai financiar, cu un reporting trimestrial al rezultatelor contabile şi o finanţare predominant bursieră;

- nevoia puternică de a completa instrumentul contabil, în Franţa destinat mai mult fiscalităţii decât nevoilor de decizie şi reporting, aşa cum cere tradiţia anglo-saxonă, cel puţin în ce priveşte societăţile cotate la bursă;

- o puternică cultură „a inginerilor” în managementul firmelor din Franţa, ingineri care au fost la originea tabloului de bord, în special în mediul industrial.

Managerii doresc să cunoască procedurile ce le permit definirea acţiunilor necesare atingerii obiectivelor orientării deciziilor şi comportamentelor în funcţie de aceste obiective şi asigurarea utilizării resurselor disponibile în mod eficace şi eficient în raport de aceste obiective. În acest scop apelează la diverse instanţe, printre care şi tabloul de bord.

Tabloul de bord reprezintă un ansamblu de indicatori urmărit de o echipă sau de un responsabil şi este destinat controlului si pilotajului activ la nivelul centrelor de responsabilitate, proiectelor, proceselor.

Tabloul de bord este un instrument menit să sintetizeze informaţia necesară conducerii. Cu ajutorul acestuia se realizează o permanentă şi intensă informare a decidenţilor asupra modului în care evoluează fenomenele specifice activităţilor conduse.

Prin intermediul tabloului de bord se stabilesc obiective imediate, se urmăresc şi se validează realizările faţă de previziuni. Sunt prezentate, de asemenea, într-o formă precisă şi rapidă incidentele care pot pune în pericol atingerea obiectivelor propuse.

Tabloul de bord constituie un sistem de informaţii care orientează atenţia responsabililor asupra punctelor cheie de urmărit în vederea îndeplinirii obiectivelor fixate. El ajută conducerea întreprinderii, oferindu-i posibilitatea măsurării drumului parcurs (şi a celui rămas) pentru atingerea obiectivelor şi permite luarea deciziilor, punerea în aplicare a planurilor de acţiuni şi luarea măsurilor corective.

Tabloul de bord reprezintă un instrument de acţiune pe termen scurt , care cuprinde un număr limitat de indicatori legaţi de deciziile importante şi de obiectivele întreprinderii, având ca scop evidenţierea deferenţelor existente dintre previzional şi realizat.

Tabloul de bord reprezintă nu numai unul din instrumentele controlului de gestiune, ci şi un mod eficient de verificare a realizării unei activităţi, cu scopul luării deciziilor necesare în timp util. Controlul şi verificarea modului de desfăşurare a unei activităţi nu reprezintă altceva decât o traducere a raţionalităţii economice.

E. Cohen (1994) consideră că tabloul de bord compară realitatea observabilă într-o anumită perioadă a unei întreprinderi cu oniectivele fixate anterior. Punerea in evidenţă a abaterilor pentru indicatorii semnificativi şi analiza acestora permite identificarea derapajelor, a erorilor şi reprezintă o condiţie prealabilă a corecţiei traiectoriei întreprinderii şi a modificării proiectelor sale – instrument de informare şi de semnalizare.

H. Bouquin (2001) este de părere că tabloul de bord reprezintă un instrument de pilotaj. Instrument suport în luarea deciziilor şi în previzionare, tabloul de bord reprezintă un ansamblu de indicatori, construiţi pentru a permite gestionarilor să cunoască stadiul de evoluţie al sistemelor pe care le pilotează şi să identifice tendinţele viitoare. Pentru a-ţi îndeplini rolul de instrument de diagnostic şi de progres, tabloul de bord trebuie să scoată în evidenţă abaterile semnificative.

I. Kerviller şi L. Kerviller (2000) spun că tabloul de bord este un instrument de dialog între managerii diferitelor niveluri ierarhice şi un suport de apreciere obiectivă a performanţelor, deoarece permite să se observe, în funcţie de evoluţie rezultatelor, dacă au fost luate acţiuni corective şi dacă acestea au fost aportune. În acelaşi timp, el este un instrument de lucru, deoarece permite autocorecţia.

CARACTERISTICI ALE TABLOULUI DE BORD

Tabloul de bord poate fi considerat un răspuns la insufucienţa contabilităţii generale pentru fundamentarea deciziilor curente de gestiune luate de manageri. Într-o manieră generală, el se compune dintr-un ansamblu de indicatori, mai puţin numeroşi, care dau responsabililor de gestiune o informaţie semnificativă în pilotajul activităţilor lor. Ca instrument de pilotaj al acţiunilor managerilor, tabloul de bord prezintă următorele caracteristici:

- este destinat fiecărui responsabil operaţional;

- conţine un număr relativ redus de indicatori (10-25);

- informaţiile nu sunt numai de natură financiară, fiind prezentaţi şi indicatori în etalon natural sau de calitate;

- se obţine rapid, existând posibilitatea identificării originii informaţiei;

- este uşor de înţele şi simplu de interpretat, indicatorii fiind prezentaţi într-o manieră „vizuală”, cu ajutorul tabelelor, graficelor, în valori absolute şi rate.

Natura nefinanciară a unor indicatori este o caracteristică specifică tabloului de bord, care le permite responsabililor de gestiune să dispună şi de alte date decât cele financiar-contabile. Informaţiile nefinanciare permit o reacţie rapidă a decidenţilor la modificările neaşteptate sau importante ale mediului de afaceri, dat fiind căresponsabilii operaţionali vehiculează mai curând date cantitative şi calitative decât monetare. În felul acesta, prin intermediul tabloului de bord se realizează o legătură mai bună între responsabilii operaţionali, care „judecă” în termeni cantitativi, şi controlorul de gestiune, care lucrează în termeni valorici.

Tabloului de bord îi sunt asociate următoarele caracteristici:

- reprezintă un instrument de informare dinamică: rezultă obţinerea în raport cu obiectivele prevăzute sau rezultă obţinerea într-o perioadă precedentă de unitatea la care se referă;

- oferă informaţii exhaustive cu privire la starea şi evoluţia sistemului; realizează o informare semnificativă asupra anumitor puncte cheie în funcţionarea acestuia şi este un inctrument de conducere alături de buget;

- realizează o informare operaţională asupra activităţii întreprinderii.

La nivel operaţional, tabloul de bord prezintă interes pentru:

- orientarea responsabililor către obiectivul prioritar;

- orientarea acţiunii către realizarea obiectivelor propuse;

- căutarea acţiunilor corective, strângerea de informaţii despre rezultatele obţinute, identificarea şi înţelegerea abaterilor rezultatelor faţă de obiective.

La nivelul conducerii, tabloul de bord este utilizat pentru:

- pilotarea activităţii întreprinderii;

- animarea consiliului de conducere pentru: urmărirea programelor de acţiune, supravegherea derulării activităţilor importante ale întreprinderii, corectarea abaterilor apărute cu scopul redresării activităţii înainte ca rezultatele să devină ireversibile.

În concluzie, tabloul de bord serveşte pentru informare şi acţiune.