Tehnologia Scanării Irisului pentru Verificarea și Identificarea Persoanelor

Tehnologia scanării irisului pentru

verificarea si identificarea persoanelor

1.Scurt istoric

Ideea utilizării caracteristicilor irisului pentru identificarea persoanelor, a apărut pentru prima dată într-o carte de oftalmologie, scrisă de către James Doggarts în 1949. Până în anii 1980 acest subiect era de domeniul SF-ului, apărând doar în filmele cu James Bond. În anul 1987 alţi doi oftalmologi, Aran Safir şi Leonard Flom, brevetează ideea, iar în 1989 se adresează lui John Daugman (atunci profesor la Universitatea Harvad) să încerce să elaboreze algoritmi matematici pentru scanarea irisului. Aceşti algoritmi (IrisCod), pe care Dr. J.Daugman i-a brevetat în 1994, sunt baza tehnologiilor scanării irisului din zilele noastre. IrisScan Inc. (ulterior transformată în Iridian Technologies), este cea mai mare companie din lume, care a dezvoltat tehnologia de recunoaştere a irisului. Dr. John Daugman proprietarul companiei şi inventatorul algoritmelor, în anul 1997, a primit Premiul pentru Tehnologia Informaţiei, iar în 2000, a demonstrat tehnologia de identificare a persoanelor pe baza irisului, într-un spectacol numit Experienţa Mileniului, organizat la Milenium Dome în Anglia. Acest proiect a fost considerat unul din cele mai actuale şi mai importante din lume.

Astfel, începând cu anul 2000, tehnologia de scanare a irisului a fost implementată în cele mai diverse şi importante domenii: sistemul bancar, aeroporturi, instutuţii guvernamentale, strategice, private, etc. Compania IDC, imediat, a realizat un studiu de piaţă pe arena mondială. (Worldwide Hardware and Biometrics Authentication Forecast and Analysis, 2001—2006).

Deja in 2002, conform acestui studiu piaţa tehnologiilor biometrice electronice de identificare si autentificare a persoanelor avea urmatoarea structura:

- scanarea irisului — 34%;

- scanarea amprentei digitale — 34%

- scanarea palmei — 25%

- biometria faciala — 15%

- identificarea vocii — 11%

- identificarea semnaturii — 3%.

2.Aplicaţii în sistemul bancar

Dotarea bancomatelor cu sisteme de identificare a persoanelor, bazate pe tehnologia de recunoaştere a irisului a revoluţionat sistemul bancar. Bank United, (Houston, Texas), este prima bancă din SUA, care a implementat tehnologia de recunoaştere a irisului pentru identificarea şi autentificarea persoanelor. În anul 1999, trei astfel de bancomate au fost amplasate în lanţul supermarketelor Kroger, caracterizate printr-o mare solicitare a tranzacţiilor în orele de vârf. Metoda se extinde cu rapiditate în tot sistemul bancar din SUA , Europa, Canada Unele bănci din Anglia au inlocuit codurile PIN cu acest sistem de recunoastere a irisului la bancomate încă din 1998. Printr-o singură privire către camera video, clientul poate accesa contul. În timp record (1-2 sec), sistemul verifică parametrii irisului cu înregistrările din baza de date, şi declanşează operaţiunile de decontare. Ochelarii de vedere, ochelarii de soare, lentilele de contact nu sunt un impediment pentru preluarea parametrilor irieni şi funcţionarea corectă a sistemului. Până în prezent nu s-au înregistrat falsuri, fraude sau erori.

3.Combaterea furtului identităţii şi a fraudei pe Internet

IriScan Inc. şi PenOp - liderul în tehnologia semnăturii electronice, au anunţat o alianţă strategică pentru a combina dinamica semnăturii cu tehnologia de recunoaştere a irisului în vederea legalizării actelor, semnăturii, când se fac tranzacţii on-line. Se va combina un IrisCod înregistrat cu o semnătură de mână, digitală, astfel, eliminând virtual o posibilă fraudă sau o identitate falsă, acest sistem fiind cel mai puternic pentru o autentificare. Sistemul asigură securitatea tranzacţiilor prin orice reţea. Odată cu dezvoltarea comerţului electronic, creşterea continuă a tranzacţiilor on-line, devine indispensabil pentru protecţia identităţii şi a operaţiunilor financiare, economice, juridice, etc.

4.Securizarea aeroporturilor

Dupa evenimentele din 11 septembrie 2001, nu numai SUA, dar toate ţările au început să-şi revizuiască şi să intensifice sistemele de securitate aeroportuară. În acest context, s-a dovedit, că cele mai indicate tehnologii de securitate includ sistemele de scanare şi recunoaştere a irisului. Aeroportul Schiphol din Amsterdam a fost primul aeroport din lume care a pus în functiune tehnologia biometrică de scanare a irisului, asigurând un sistem rapid de securizare a accesului în aeroport. Identificarea pasagerilor se realizează în diverse momente: la eliberarea tichetelor de zbor, la accesul în zonele securizate ale aeroportului (check-in), la monitorizare si imbarcare în aeronave. Monitorizarea accesului securizat se referă şi la personalul aeroporturilor, în mod special în zonele strategice, restricţionate ale aeroportului. Şi la aeroporturile din Londra (Heathrow) şi Frankfurt pe Main, pasagerii grabiţi pot opta pentru scanarea irisului, astfel incât data viitoare sa poata fi recunoscuţi dupa iris şi să nu mai astepte verificarea paşaportului. În viitorul apropiat aceleaşi sisteme vor fi instalate pe aeroportul JFK din New York şi Dulles din Washington, aeroportul internaţional Charlotte/Douglas (SUA – Carolina de Nord). Metoda va fi implementată pe 11 aeroporturi internaţionale din Canada, începând cu Toronto şi Vancouver, sistemele de scanare a irisului vor înlocui controlul paşapoartelor de către inspectorii vamali. Liniile aeriene japoneze, vor începe o perioadă de testare a acestui sistem pe aeroportul Narita. Din 2004 sistemele biometrice de identificare se implementează şi in aeroporturile din Federaţia Rusă. Cu aceasta ocazie a fost organizată o expoziţie şi Prima Conferinţă Internaţională „Biometrics in Aviation Security 2005” la care au participat corporaţii renumite din întreaga lume, cum ar fi: Identix Incorporated, SUA Iridian Technologies, Inc., SUA«Panasonic, Japonia; Institutul de Stat de Cercetari Ştiinţifice a Sistemelor Aviatice din Rusia ITE LLC Moscow In cadrul conferinţei au fost puse în discuţie atât performanţele, cât şi vulnerabilităţile tehnologice a sistemelor biometrice, tendinţele de dezvoltare a acestor sisteme in viitor.