Agromarketing

Caitolul I: Oferta de produse agricole şi agroalimentare

1.Formele şi structura ofertei

2.Raporturile dintre cerere şi ofertă pe piaţa produselor agricole şi agroalimentare

3.Ciclul de viaţă al produselor

1. Formele şi structura ofertei

Oferta de produse agricole şi agroalimentare apare pe piaţă în mod direct sau prin intermediul unităţilor de valorificare a producţiei agricole.

De aceea, când se analizează oferta de produse agricole şi agroalimentare trebuie să se ţină seama de cele două componente ale sale:

1)oferta activă, care reprezintă totalitatea produselor angajate de unităţile comerciale de la producători sau distribuitori într-o anumită perioadă de timp .

2)oferta pasivă, care exprimă stocurile existente în reţeaua comercială. Aceste categorii ale ofertei nu sunt net separabile, deoarece majoritatea produselor care alcătuiesc oferta trec prin faza de stoc înainte de a fi vândute consumatorilor.

Oferta de produse agricole şi agroalimentare prezintă o serie de trăsături, generate de particularităţile producţiei agricole:

1. - este o ofertă care cuprinde şi produse perisabile (unele nu se conservă decât câteva zile, altele numai câteva ore);

2. - este formată şi din produse a căror realizare este sezonieră, cu excepţia aşa-ziselor produse care se obţin "fără sol", în combinate de tip industrial, sere şi solarii (carne de porc, carne de pasăre, ouă, legume, etc.);

3. - este o ofertă instabilă şi foarte puţin elastică, al cărui nivel variază de la un an la altul, ca urmare a oscilaţiilor producţiilor medii la hectar sau pe animal furajat;

4. - este o ofertă incertă, fiind încă dependentă de factorii naturali;

5. - se diferenţiază în profil teritorial, în unele zone la o serie de produse existând supraofertă, în timp ce, în alte zone, la aceleaşi produse oferta este inferioară cererii de consum.

In funcţie de cererea de consum de pe piaţă deosebim oferta efectivă (reală) şi oferta potenţială. Oferta efectivă cuprinde totalitatea produselor agricole şi agroalimentare livrate sau livrabile de către producători şi distribuitori pieţei agrare, pe când oferta potenţială se referă la posibilităţile de creştere şi diversificare a produselor, de adaptare a produselor agricole la cerinţele consumatorului

2)Structura ofertei de produse agricole şi agroalimentare cuprinde o multitudine de produse, cum ar fi: produse vegetale, produse de origine animală, produse proaspete, produse prelucrate industrial, etc. Ponderea acestora în structura ofertei evoluează de la o etapă la alta şi ca urmare a procesului de intergare a argiculturii cu industria alimentară, oferind consumatorilor produse agroalimentare. în acest fel, structura ofertei de produse agricole şi agroalimentare va fi într-o schimbare continuă, permanentă.

Modificările în structura ofertei de produse agricole sunt legate şi de relaţiile dintre produsele ce o alcătuiesc. Astfel, în cazul când produsele sunt destinate satisfacerii unor nevoi de consum diferite se află în relaţii de indiferenţă (ex. pâine şi tutun); în cazul când pentru

satisfacerea unei anumite nevoi sociale, produsele formează un ansamblu organic, se află în relaţii de asociere (un produs de bază şi altele auxiliare: carne + legume + grăsimi, etc.); alte produse se pot afla în relaţii de substituire, de concurenţă, iar în cazul când, pentru satisfacerea unei anumite nevoi de consum există o gamă sortimentală de produse, acestea se află în relaţii de rivalitate (diferite sortimente de preparate din carne, din lapte, etc.).

2. Raporturile dintre cerere şi ofertă pe piaţa produselor agricole şi agroalimentare

Oferta de produse agricole şi agroalimentare crează cerere de consum pe piaţă, numai în cazul în care corespunde gusturilor consumatorilor, ceea ce înseamnă că nu toate produsele se bucură de aceeaşi cerere din partea consumatorilor.

Pe piaţă întâlnim tendinţa de echilibrare a ofertei cu cererea de consum, însă, în funcţie de raportul dintre aceste categorii, putem deosebi trei situaţii: penuria, echilibrul şi abundenţa.